Analiza ofertei turistice a unei destinații - destinația turistică Brașov

1. Factorii naturali ai ofertei

1.1. Localizare şi suprafaţa teritoriului.

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5363 km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu judeţul Buzău, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25o30' longitudine estică și 45o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre.

1.2. Clima.

Clima judeţului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental: mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase.

În Braşov, vara şi iarna durează aproximativ 50 de zile fiecare. Temperatura obişnuită de vară se situează în intervalul 22°C - 27°C, iar cea de iarnă între -10°C şi -2°C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Braşov ajunge la 15°C, în această staţiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Braşov.

1.3. Hidrologia (mări,ape)

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale. Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia. Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

1.4. Peisaj, flora, fauna.

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un număr impresionant de monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite. Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ. Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi multe altele.

Turiştii care se aventurează în acestea sunt avertizaţi că pot întâlni urşi, lupi sau vulpi.

1.5. Principalele sub-zone din regiune. Prezentare generală.

Braşovul cuprinde 58 de administraţii publice şi anume:

- 4 municipii: Braşov, Fagaraş, Codlea, Săcele;

- 6 oraşe: Zărneşti, Râşca, Rupea,Victoria, Predeal, Ghimba;

- 48 de comune şi 149 de sate.

2. Factorii socio-economici.

2.1. Structura economiei. Importanţa diferitelor ramuri economice.

Economia judeţului Braşov este predominant orientată spre sectoarele de comerţ şi industrie în special al industriei prelucrătoare. Profilul industrial al judeţului Braşov este determinat de industria de maşini şi echipamente, şi a mijloacelor de transport, industria chimică, industria alimentară şi textilă.

2.2. Demografie (populaţia ocupată în turism, grad de ocupare, structura)

Populaţia judeţului Braşov numără peste 636.400 de locuitori.

Densitatea de 120 locuitori/km pătrat situează Braşovul pe locul 7 în România.

Judeţul Braşov deţine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din ţară, 76,2 % din populaţie trăind în municipii şi oraşe, şi 23,8% în comune şi sate.

Populaţia activă se ridică la cifra de 262,9 mii de persoane, şi reprezintă 41,2% din totalul populaţiei judeţului, şi este distribuită în sectoare de activitate după cum urmează: 49% în industrie, 15% în agrigultură, 6% în construcţii şi 30% în comerţ şi servicii.

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună, care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.