Analiza Riscului de Faliment - Studiu de Caz SC Vel Pitar SRL

REZUMAT

Riscul este un termen familiar pentru cei mai mulţi oameni. Cei mai mulţi dintre ei au o viziune negativistă asupra riscului. Pentru ei, riscul înseamnă pericol, nesiguranţă şi pierdere şi ei manifestă o aversiune faţă de risc.

Până nu de mult, numeroşi analişti afirmau că în România nu va fi criză financiară și au refuzat sa anticipeze convulsiile economiei în caz real de criză. Cu toate acestea, criza s-a instalat și se transformă tot mai mult intr-o criză economică la nivel macro.

Companiile din România au anunţat concedieri masive, reduceri ale producţiei, investiţiilor pentru începutul lui 2009, din cauza scăderii comenzilor pe fondul accentuării efectelor crizei economice și financiare mondiale. Criza economică a afectat investiţiile din industria panificatiei, estimate la 100 de milioane de euro pentru 2009, din cauza ingreunării accesării creditelor. Valoarea pieţei româneşti de produse de morărit, panificaţie şi produse făinoase va creşte în 2012 cu circa trei la sută, faţă de valoarea estimată pentru 2011, de aproximativ două miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Rompan.

CUVINTE CHEIE

Panificaţie,risc, agricultură, Vel Pitar, faliment

INTRODUCERE

Astăzi, pieţele financiare au devenit din ce în ce mai sofisticate în privinţa practicilor de risc al managementuli. Instrumentele de securitizare sau derivativele contribuie la uşurarea acestui proces, însă ele generează totodata riscuri proprii. Erorile frecvente de contabilitate şi regularizare induc încă şi mai multe riscuri, care au ocazional consecinţe grave.

Cât ţine de analiza riscului de faliment asupra firmei prezentate, încă de la începutul celei de a treia părţi ne putem da seama de situaţia acesteia prin egalităţile dintre părţile activelor în analiza statică pe cei trei ani prima egalitate este respectată, respectiv activele imobilizate sunt mai mari decât capitalul permanent, iar activul circulant este ei mai mic faţă de datoriile curente, observând astfel că firma nu este solvabilă.

1. PIAŢA PRODUSELOR DE PANIFICAȚIE

Desi în timp modelul de consum alimentar al românilor cunoaste variații sensibile, există totusi o constantă, un aliment care nu lipseşte de pe masă indiferent de anotimp sau de starea mediului economic: pâinea. Fie ca este vorba de franzela, paine integrală, cu seminte de cereale sau graham, feliată sau nu, există cate un sortiment care sa raspundă nevoilor și gusturilor oricaruia dintre noi.

În 2011, piaţa romanească de produse de panificaţie a fost estimată la aproximativ 2 milioane tone în volum și în jur de 2,3 miliarde euro în valoare, potrivit oficialilor Pambac, unul dintre cei mai importanți producatori de pe piața de profil, care preconizează pentru anul în curs o scădere în volum de maxim 2%.

Până nu de mult, numeroşi analişti afirmau ca în Romania nu va fi criză financiară și au refuzat sa anticipeze convulsiile economiei în caz real de criză. Cu toate acestea, criza s-a instalat și se transformă tot mai mult într-o criză economică la nivel macro.

Companiile din România au anunţat concedieri masive, reduceri ale producţiei, investiţiilor pentru inceputul lui 2009, din cauza scăderii comenzilor pe fondul accentuării efectelor crizei economice și financiare mondiale. Criza economică a afectat investiţiile din industria panificatiei, estimate la 100 de milioane de euro pentru 2009, din cauza îngreunării accesării creditelor. Valoarea pieţei româneşti de produse de morărit, panificaţie şi produse făinoase va creşte în 2012 cu circa trei la sută, faţă de valoarea estimată pentru 2011, de aproximativ două miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Rompan. "Pentru anul 2012 se estimează o creştere cantitativă a produselor de 2-3 la sută datorită creşterii numărului populaţiei consumatoare prin întoarcerea în ţară a câtorva mii de muncitori români", a declarat preşedintele patronatului din industrie Rompan. (Agerpres, 2011).

Investiţiile realizate în anul 2011 în sectorul de morărit panificaţie se ridică la circa 180 milioane de euro, din care cele mai multe au demarat în zona prelucrării secundare a cerealelor (panificaţie, paste făinoase, biscuiţi, patiserie, cereale pentru mic dejun) datorită accesului la finanţarea europeană valabilă pentru anul 2011. Potrivit preşedintelui Rompan, în acest an companiile din sector vor fi afectate de criza financiară întrucât vor accesa mai greu credite bancare.

"Problemele întâmpinate acum de companiile din sector sunt legate de accesul mai greu la credite bancare, dar şi de nivelul dobânzilor. Vom avea probleme legate de distribuitorii produselor noastre, care au şi ei un acces mai greu la credite şi oricând pot intra în incapacitate de plată", a subliniat Popescu.

În ceea ce priveşte nivelul pieţei negre, preşedintele Rompan a afirmat că în sectorul de morărit şi panificaţie se înregistrează cel mai ridicat din UE, de circa 40 la sută, iar acest lucru este datorat nivelului extrem de ridicat de taxe şi impozite şi în special a TVA, care se ridică la 19 la sută, comparativ cu media europeană de numai 5-7 la sută. Consumul de pâine şi produse de panificaţie pe cap de locuitor în România se situează în prezent la circa 108-110 kg, mult mai ridicat decât în celelalte ţări din Uniunea Europeană, unde media este 78-80 kg/om anual. În ceea ce priveşte consumul de paste făinoase acesta se menţine la un nivel foarte scăzut de 2,8 kg/om/an, comparativ cu media europeană de circa 8 kg/om anual.

Datele statistice sunt similare şi pentru cerealele de mic dejun şi snacks-uri. În aceste zone, consideră Rompan, s-ar putea realiza o creştere importantă în anii următori. În România sunt autorizaţi să activeze în domeniul panificaţiei şi produselor făinoase circa 5.500 operatori şi în morărit circa 3300. Din aceste companii 280 fac parte din Rompan, cu un segment de piaţă de aproape 50 la sută la pâine, 60 la sută la morărit, 80 la sută la paste făinoase şi 70 la sută la biscuiţi.

Principalele companii care activează la ora actuală în piaţă şi care sunt şi membri Rompan sunt Vel Pitar, Şapte Spice, Boromir, Dobrogea, Panbac, Pan Group, Băneasa, Harmopan, Spicul Bucureşti, San Mills Satu Mare, Titan, Pajura, Galmopan, Abomill.

Grupul Vel Pitar și-a atins în 2011 estimările în ceea ce priveşte cifra de afaceri, compania raportând un profit în limitele planificate. Prognozele pentru 2011 se ridicau la aproximativ 150 mil. euro.

Pe fondul crizei financiare (care a inceput sa se facă simţită și pe piata românească), oficialul grupului este reţinut în ceea ce priveşte avansarea unor cifre. Fluctuaţia de personal din cadrul producatorului de panificatie Vel Pitar a scazut cu 28%, ca urmare a condiţiilor economice dificile.