Analiza și previziunea evoluției serviciilor de hotelărie-restaurație în regiunea nord - vest

Introducere

Regiunea Nord-Vest este aşezată în nord-vestul României şi se învecinează în vest cu Ungaria, în nord cu Ucraina, în sud cu regiunea de dezvoltare Centru şi regiunea de dezvoltare Vest, iar în est cu regiunea de dezvoltare Nord-Est.

Poziţia geografică a regiunii este favorabilă, aceasta situându-se la intersecţia unor importante drumuri europene. Cadrul natural al regiunii are forma unui amfiteatru ce coboară dinspre est spre vest, mărginit în partea de nord-est de Carpaţii Orientali iar în partea de sud-vest de Munţii Apuseni. Arealul geografic corespunzător câmpiilor cuprinde Câmpia de Vest ce aparţine judeţelor Bihor şi Satu-Mare iar partea centrală a regiunii, străbătută de râul Someş, o constituie zona deluroasă suprapusă Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei. Are o suprafaţă de 34.159 kmp (14,32% din suprafaţa ţării).

Clima exprimă etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni friguroase şi precipitaţii bogate.

Descoperirile arheologice din regiune demonstrează că primele aşezări umane datează încă din Peleolitic (în Câmpia Someşului, Câmpia Transilvaniei şi platoul intracarpatic). La Apa şi Homorod (judeţul Satu-Mare) au fost descoperite artefacte din epoca de piatră (6000-1700 i.Ch). Regiunea a fost parte a principatului ridicat de regele dac Burebista în ultimul secol i.Ch.. După cucerirea romană din 107 A.D., toate judeţele regiunii, cu excepţia Maramureşului au ajuns sub ocupaţie romană: Maramureşul devenind leagănul civilizaţiei dacice libere. Descoperirile arheologice arată că Potaissa (Turda) şi Napoca (Cluj-Napoca) aveau rangul de municipii şi că Napoca a fost capitala Daciei Porolissensis pe timpul ocupaţiei romane.

Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan (etajat) de o diversitate deosebită. De remarcat relieful montan glaciar (Munţii Rodnei), relieful vulcanic neogen (Munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş) şi relieful mozaicului petrografic din Munţii Apuseni. Potenţialul speo-turistic al regiunii este reprezentat de numeroase peşteri existente în Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei, precum şi de văile în chei şi defilee ce oferă peisaje naturale de o deosebită frumuseţe.

Fauna terestră constituie obiectul unor forme de turism aparte (cinegetic şi piscicol).

În regiunea Nord-Vest se deosebesc mai multe zone etnofolclorice, fiecare în parte fiind unică prin particularităţile pe care le prezintă portul popular, meşteşugurile ţărăneşti, tradiţiile şi obiceiurile practicate.

Zona etnografică a văii Crişului Repede suprapusă comunelor clujene şi bihorene are drept reper sate pitoreşti precum Lunca Viragului sau Valea Drăganului, renumite prin mobilierul şi interiorul ţărănesc tradiţional. În zona etnografică Lăpuş ca element specific se remarcă meşteşugul încondeierii ouălor şi a picturii pe sticlă sau lemn, în zona etnografică Maramureş este arhitectura tradiţională remarcabilă a construcţiilor de lemn iar în zona Oaş s-au conservat tehnici şi unelte de muncă, tradiţii şi aspecte originale ale artei populare.

Frumuseţea regiunii este întregită de existenţa unui număr mare de biserici de lemn, construcţii şi instalaţii ţărăneşti aflate încă în funcţiune (mori, vâltoare).

Deşi prezintă un potenţial turistic atractiv, regiunea de dezvoltare Nord-Vest a înregistrat în 2002 un indice de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică de 32,8% (locul 4 din cele 8 regiuni). Structurile de primire turistică în funcţiune la 31 iulie 2003 indică un număr de 368 unităţi de cazare dintre care 90 hoteluri.

Economia regiunii de dezvoltare of Nord-Vest este bazată în principal pe agricultură (46% din populaţie au agricultura drept principala ocupaţie), cu industria grea şi uşoară dezvoltată mai ales în principalele centre regionale industriale din Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Satu Mare.

Există mai multe centre de minerit în judeţul Maramureş şi în Munţii Apuseni. Multe dintre mine au fost parţial închise, ducând la o creştere a şomajului local, dar cu toate acestea şomajul în regiunea de Nord-Vest este de aproximativ 4%, sub media naţională de 5,5% a României. Unele zone miniere au fost declarate zone defavorizate, acorzându-se facilităţi investitorilor care doresc să dezvolte afaceri în zonă.

Regiunea este traversată de 6 drumuri europene – E60, E81, E79, E671, E58 si E576. În plus, Autostrada Transilvania este în construcţie şi va traversa judeţele Cluj, Sălaj şi Bihor aflate în regiune. Regiunea are şi o reţea feroviară dezvoltată, conectată la principalele localităţi.

Există patru aeroporturi în regiune – Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Baia Mare. La Cluj-Napoca şi Oradea sunt posibile şi zboruri internaţionale, iar la Satu Mare şi Baia Mare doar interne. Oficialităţile clujene au demarat recent formalităţile de extindere a aeroportului, intenţia fiind de a îl transforma în al doilea aeroport important din România.[1], aceasta şi pentru a corespunde cerinţelor fabricii Nokia care urmează a fi deschisă la Cluj-Napoca. Se are în vedere printe altele măririi lungimii pistei [2] la 3500m astfel ca să poate ateriza avioane de mare tonaj

Cap. I

Analiza evolutiei serviciilor de hotelarie – restauratie in Regiunea Vest

1.1 Analiza dinamicii serviciilor de hotelărie – restauraţie în regiunea Vest

a ) Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica