Analiza Statistică Completă a Vieții Studențești de la Economie Anul III

INTRODUCERE

Studenţii reprezinta cea mai importantă parte a sistemului universitar din România. În ei societatea investeşte cunoaştere, în speranţa că, la un moment dat, ei vor contribui la prosperitatea tuturor.

Obiectivele cercetării acestui studiu sunt urmatoarele:

- Viaţa de student

- Profilul studentului tipic

- Gradul de satisfacţie privind programul urmat

- Tranziţia de la studiile universitare la piaţa muncii

- Obţinerea de noi date prin corelarea informaţiilor obţinute din studierea eşantionului

Obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele de masă care prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp, în spaţiu şi sub raport organizatoric.

Există fenomene care pot să apară ca rezultat al acţiunii unei singure cauze şi căruia îi corespunde un singur efect, numite fenomene simple sau deterministe, ele având la bază legi de tip dinamic ce pot fi cercetate şi verificate pe cale experimentală în laborator.

Spre deosebire de acestea, fenomenele de masă se produc sub influenţa unor factori sistematici sau întâmplători, esenţiali sau neesenţiali, de acelaşi sens sau cu sensuri diferite, ce poartă numele de fenomene de tip nedeterminist şi au la bază legile de tip statistic. Pentru a cerceta şi verifica o lege statistică este necesar să fie analizate toate manifestările individuale ale fenomenului supus cercetării.

Principala caracteristică a statisticii o reprezintă, însă, studiul cantitativ, concret al fenomenelor social-economice de masă, stabilindu-se astfel mărimea, volumul, intensitatea, raporturile de interdependenţă în condiţii specifice de timp, spaţiu şi organizare.

De remarcat că latura cantitativă a fenomenelor nu se prezintă separat de calitate, statistica luând în calcul ambele caracteristici.

Cu alte cuvinte, statistica este ştiinţa care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor de masă, fenomene care sunt supuse acţiunii legilor statistice ce se manifestă în condiţii concrete, variabile în timp şi spaţiu.

CULEGERE A DATELOR

Pentru a se putea realiza analiza statistică a vieţii studenţesti a studentului de la Economie anul III , s-a aplicat un chestionar prezentat in Anexa 1, care constă în raspunderea la un set de întrebări referitoarea la diferite activitaţi , idei, oportunitaţi pe care acesta le are.

Astfel au fost extrase date de la un eşantion de 60 de studenţi (reprezentând 22% din totalul de 275 studenţi) ai facultăţii de Economie anul III, prin metoda sondajului aleator simplu nerepetat.

PRELUCRAREA DATELOR

O persoană pentru a exprima o acţiune trebuie să aşeze într-o formă logică cuvintele în propoziţii sau fraze. În mod analog, datele referitoare la indicatorii societăţilor comerciale dintr-un departament, la preţurile şi cantităţile de mărfuri desfăşurate pe o piaţă etc. pentru a evidenţia esenţa, regularitatea, din forma de manifestare a fenomenelor cercetate trebuie prelucrate, sistematizate, centralizate şi grupate.

Valorile individuale ale caracteristicilor înregistrate, în funcţie de scopul analizei, prezintă variaţii mari de la o unitate la alta creând în mod aparent impresia că ele ar fi independente între ele. Din această cauză ansamblul datelor înregistrate nu permite cunoaşterea esenţei din forma de manifestare a fenomenelor investigate.

Datele statistice înregistrate, printr-o modalitate de observare totală sau parţială, sunt utile în procesul de cunoaştere şi pregătire a deciziilor numai dacă sunt supuse unor operaţiuni de prelucrare. Prelucrarea, ca etapă a cercetării statistice, cuprinde operaţii (de rafinare sau transformare) cu ajutorul cărora se realizează trecerea de la datele individuale la indicatorii derivaţi, sintetici, care reflectă esenţa din manifestarea fenomenelor.

Pentru desprinderea aspectelor esenţiale şi stabile din manifestarea fenomenelor analizate, datele statistice sistematizate trebuie să fie supuse unor operaţii de prelucrare. Prelucrarea datelor statistice înregistrate poate fi primară sau secundară.

Prelucrarea primară cuprinde operaţii de clasificări, de grupări, de comparări, de prezentare sub formă de tabele, grafice sau serii statistice. Prin efectuarea acestor operaţii se realizează sintetizarea datelor individuale la nivelul grupelor sau claselor, se calculează indicatori absoluţi şi/sau relativi, se prezintă sintezele efectuate prin tabele, grafice sau serii statistice. Sintetizarea datelor individuale la nivelul grupelor sau claselor şi apoi la nivelul colectivităţii, este însoţită de o pierdere inevitabilă de informaţii, deoarece se elimină ceea ce este neesenţial şi întâmplător. În acelaşi timp se câştigă sub aspectul obţinerii unei noi informaţii, sintetice, care nu pot fi obţinute direct din datele primare (structura colectivităţii, tendinţa centrală etc.). Rezultatele operaţiilor de prelucrare primară sunt elementele de intrare pentru prelucrarea secundară în urma căreia se estimează valori tipice, omogenitatea şi asimetria distribuţiilor, intensitatea legăturilor dintre fenomenul analizat şi factorii săi de influenţă etc.

În cazul în care scopul cercetării declanşate necesită un volum mare de operaţii, diverse, de prelucrare este necesar să se elaboreze, de la caz la caz, planuri de prelucrare informatică a datelor.