Analiza Structurii Exporturilor și Importurilor în România în Perioada 1990-2010

Statisticile comerţului internaţional de mărfuri din România se realizează pe baza recomandărilor Comisiei de Statistică a ONU şi legislaţiei Eurostat privind comerţul internaţional de mărfuri cu ţările terţe şi Regulamentul Comisiei.

Aceste norme reprezintă o variantă îmbunătăţită a normelor metodologice stabilite de Comisia Naţională de Statistică în anul 1990 conform recomandărilor Comisiei de Statistică a ONU,utilizate începând cu 1 ianuarie 1991, transmise ministerelor, Băncii Naţionale a României şi Direcţiei Generale a Vămilor.Obiectivul "Normelor metodologice privind statisticile comerţului internaţional de mărfuri "este de a furniza concepte şi definiţii necesare elaborării statisticii de comerţ internaţional de mărfuri ţinând seama de sursele de date şi procedurile de culegere a acestora. Implementarea acestei metodologii asigură obţinerea unor date utile la nivel naţional şi comparabile la nivel internaţional.

Comerţul internaţional de mărfuri cuprinde totalitatea bunurilor materiale care se adaugă la stocul de resurse materiale ale ţării (importuri) sau se scad din acesta (exporturi), prin intrarea pe teritoriul ţării sau prin părăsirea acestuia. Teritoriul luat în considerare în statistica comerţului exterior al României se referă la teritoriul vamal al ţării, care este teritoriul în care se aplică legislaţia vamală.

Sistemul de comerţ utilizat în realizarea statisticilor de comerţ exterior din România este sistemul de comerţ special (definiţia extinsă), aşa cum este definit în publicaţia ONU "Comerţul internaţional de mărfuri - Concepte şi definiţii".Sistemul de comerţ special . definiţia extinsă, este utilizat în cazul în care teritoriul statistic cuprinde numai o parte din teritoriul economic şi anume zona de circulaţie liberă a bunurilor (fără restricţii vamale), la care se adaugă:

- bunurile care intră în ţară pentru prelucrare şi apoi părăsesc ţara;

- bunurile care intră sau ies în/din zone libere sau antrepozite vamale din/către zona de liberă circulaţie a ţării.

Importurile speciale cuprind:

a. Bunuri străine care intră în zona de liberă circulaţie (altele decât produsele de compensaţie rezultate din prelucrări în afara ţării);

b. Bunuri străine care reprezintă produse de compensaţie rezultate în urma prelucrării în afara ţării;

c. Bunuri autohtone în aceeaşi stare ca înainte de a fi exportate.

Exporturile speciale cuprind:

a. Bunuri autohtone originare din zona de circulaţie liberă cu destinaţia alte ţări sau zone libere, antrepozite vamale;

b. Bunuri autohtone constând în produse de compensaţie după prelucrare în interiorul ţării;

c. Bunuri străine în aceeaşi stare ca înainte de a fi importate.

Nu sunt considerate prelucrări:

• operaţiuni necesare pentru asigurarea conservării mărfii în timpul depozitării sau transformării acesteia;

• operaţiuni pentru pregătirea preliminară a vânzării mărfii şi pregătirea acesteia pentru transport (formarea coletelor, sortarea şi reambalarea);

• operaţiuni simple de ambalare, amestecarea mărfurilor în condiţiile în care caracteristicile produsului obţinut nu se deosebesc fundamental de caracteristicile mărfurilor ce intră în componenţa lui.

În volumul exporturilor şi importurilor României se includ:

- materiile prime, materialele, bunurile de consum, maşinile şi utilajele;

- aurul nemonetar (este considerat aurul nerafinat inclusiv mineralele şi

concentratele); aur semilucrat a cărui valoare de aur reprezintă cel puţin 80% din valoarea totală, inclusiv pilitură şi praf, sub formă primară, atât bancnote (monede) cât şi bare şi aliaje;

- monedele, piesele şi titlurile de proprietate care nu sunt în circulaţie sunt incluse la valoarea intrinsecă a hârtiei şi metalului inclus în ele;

- minereurile de argint, concentratele, lingourile, piesele neemise şi argintul prelucrat sau semiprelucrat;

- schimburile cu titlu de program de ajutor civil şi militar, despăgubirile de război şi echipamentele militare;

- vânzările şi cumpărările de nave, aeronave şi alte echipamente mobile;

- energia electrică, apa, livrările şi intrările de mărfuri prin conducte (ţiţei, gaze);

- mărfurile importate declarate pentru consum (naţionalizate) şi care se exportă fără a fi transformate;

- mărfurile exportate (importate) în scopul prelucrării lor în altă ţară, după care ele vor fi repatriate;

- furnizarea de combustibili şi alimente către navele şi avioanele străine, pe teritoriul naţional se includ la exporturi;

- obiecte de artă, colecţii, antichităţi;

- mărfurile livrate sau primite în condiţii de împrumut sau închiriate în România sau celelalte ţări, care nu sunt returnate în limitele de timp stabilite sau sunt achiziţionate definitiv;

- filmele cinematografice şi de televiziune exportate şi respectiv importate, locaţia de filme, inclusiv plata licenţelor aferente;

- importurile şi exporturile de bunuri în leasing financiar;

- mărfurile utilizate ca suport pentru informaţii şi software, inclusiv diskete şi CD ROM-uri cu software pentru uz general sau comercial (nu la comandă).

Institutul Naţional de Statistică stabileşte sfera de cuprindere a statisticilor de comerţ exterior de mărfuri pe baza regimurilor vamale atribuite pe declaraţii vamale pentru mărfurile exportate/importateşi colaborează cu Direcţia Generală a Vămilor (DGV) pentru clarificarea tuturor aspectelor referitoare la încadrarea anumitor operaţiuni.