Uniunea vamală

Introducere

Actualitatea temei: Actualitatea şi importanţa temei în cauză decurge din importanţa uniunii vamale ca componenta a integrarii economice, ca participant la dezvoltarea economica a unui stat, de stimulare a investitiilor, de accelerare a progresului tehnic. Este primordial si important sa se cerceteze efectele si consecintele pozitive cit si negative de aderare a unui stat la o uniune vamală, deoarece doar prin cercetarea continua a acestei forme de integrare se poate de inlaturat lacunele ce au loc in cadrul acesteea si/sau de redresat efectele negative.

Scopul lucrarii: De a analiza efectele si consecintele aderarii la uniunea vamala de a cerceta exemple concrete de dezvoltare a uniunilor vamale in lume.

Metodologia de cercetare: În realizarea acestei lucrări am folosit metoda analizei surselor monografice si electronice pentru cunoasterea mai larga a uniunii vamale ca forma de integrare economica.

Structura lucrarii: Lucrarea este structurata pe doua capitole (Capitolul I: Uniunea vamala – Noțiune si teoria uniunii vamale a lui Jacob Viner și Capitolul II: Uniuni vamale: istoric și descriere), Concluzie și Bibliografie.

Importanța practică: Această lucrare are importanță practică ca fiind un ghid informator în cunoașterea esenței despre uniunea vamala, formele ei, consecințe și efecte și de cunoaștere a cazurilor concrete a uniunilor vamale.

Monografie utilizată: Pascal I., Vlad M., Deaconu Ş., Vrabie C., Simina Tănăsescu E., Ciobanu Dordea A., ”Uniunea vamală”, Editura Dacris, Bucureşti, 2004.

Capitolul I: Uniunea vamala – Noțiune si teoria uniunii vamale a lui Jacob Viner

Uniunea Vamala, asa cum este definita în Dreptul international, reprezinta expresia integrarii a doua sau mai multe economii nationale într-un spatiu economic unic, prin eliminarea imediata sau treptat a obstacolelor tarifare comerciale din circulatia marfurilor între statele respective, precum si prin stabilirea unui tarif vamal extern comun fata de terte parti.

Vorbim de uniune vamală atunci când un grup de țări decid să aplice aceleași taxe la import pentru mărfurile provenind din restul lumii. Țările care fac parte din această uniune convin, de asemenea, să nu aplice taxe între ele. În realitate, de îndată de mărfurile trec prin vamă, pot circula liber între țările care formează uniunea vamală.

Prima uniune vamală (Zollverein) a fost înfiinţată în anul 1834, prin ridicarea barierelor vamale, iniţial între 18 state prusace a căror număr a fost extins ulterior la 25. În timp, uniunea vamală sa transformat într-o comunitate economică confederativă care, alături de transformările de natură politică a condus la formarea, în 1871 a statului german.

După unii autori formele uniunii vamale sunt următoarele:

1. uniune vamală perfectă – o uniune teritorială între ale cărei ţări vama este suprimată, iar schimburile cu terţe ţări se fac pe baza unui tarif şi a unei legislaţii vamale comune;

2. uniune vamală imperfectă – ţările componente îşi păstrează independenţa lor tarifară, dar, îşi acordă totuşi pentru schimburi importante, avantaje diverse. Există însă bariere vamale exterioare commune, la graniţele faţă de terţi;

3. uniune vamală cu tarife preferenţiale – instituirea unui regim reciproc de preferinţe pentru anumite produse în cadrul uniunii.

Formarea unei uniuni vamale va modifica preţurile relative ale bunurilor de pe pieţele interne ale statelor membre, cu repercursiuni asupra fluxurilor de comerţ, producţiei şi consumului. Efectelor participării unui stat la o uniune vamală au fost introduse în analiza economică de către economistul Jacob Viner. Lucrarea acestuia « Teoria Uniunii Vamale » (1950) constituie punctul de plecare în analiza efectelor integrării economice.

Consecinţele generate de uniunea vamală:

1. Eliminarea taxelor vamale din schimburile reciproce dintre A şi B

2. Adoptarea de către statele membre ale uniunii a unui tarif vamal comun faţă de restullumii (ţara C)

3. Veniturile provenite din aplicarea tarifului vamal comun devin proprietate comună astatelor membre A şi B

Dintre toate investigaţiile teoretice asupra uniunii vamale, cea realizată de Jacob Viner este recunoscută ca fiind cea mai analitică şi plină de semnificaţii pentru descifrarea consecinţelor regionale ale schimburilor comerciale.

Analiza economică propusă de el identifică patru tipuri de efecte asupra dinamicii economiei statelor membre şi anume:

1. Accelerarea progresului tehnologic

2. Stimularea investiţiilor

3. Extinderea producţiei de bunuri industriale ca efect al amplificării economiilor de scară şica rezultat

4. Stimularea dezvoltării economice

Analizând consecinţele creerii uniunii vamale în planul comerţului internaţional. Viner distinge trei tipuri de efecte şi anume:

1. Efectul de creare de comerţ

2. Efectul de deturnare(de reorientare ) a comerţului

3. Efectul de restricţionare, de reducere a volumului tranzacţiilor din comerţulextracomunitar.