Studiu Comparativ UE-Nafta

Proiect
8.2/10 (5 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 63475
Mărime: 558.67KB (arhivat)
Publicat de: Dorinel Macovei
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: liana son
UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA SECTIA TRANZACTII INTERNATIONALE

Cuprins

  1. CAPITOLUL I
  2. INTEGRAREA REGIONALĂ – PROCES DEFINITORIU AL ECONOMIEI MONDIALE CONTEMPORANE 5
  3. 1.1 Integrarea economică 5
  4. 1.1.1 Delimitări conceptuale 5
  5. 1.1.2 Scurt istoric al integrărilor regionale 7
  6. 1.2 Teoria de bază a uniunilor vamale: crearea şi deturnarea de schimburi comerciale 8
  7. 1.2.1 Impactul acordurilor comerciale regionale asupra schimburilor mondiale 8
  8. 1.2.2 Efectele statice ale uniunilor vamale 9
  9. 1.2.3 Efectele dinamice ale uniunilor vamale 15
  10. CAPITOLUL II
  11. UNIUNEA EUROPEANĂ 17
  12. 2.1 Crearea şi evoluţia blocului comercial Uniunea Europeană 17
  13. 2.1.1 Bazele acordului de integrare europeană şi situaţia prezentă 17
  14. 2.1.2 Tratatul de la Nisa 19
  15. 2.1.3 Statele mici şi extinderea Uniunii Europene 20
  16. 2.1.4 Statele membre 22
  17. 2.1.5 UE – 15+10 23
  18. 2.2 Instituţiile Uniunii Europene 26
  19. 2.2.1 Parlamentul European 26
  20. 2.2.2 Consiliul Uniunii Europene 27
  21. 2.2.3 Comisia Europeană 28
  22. 2.2.4 Curtea de Justiţie 29
  23. 2.2.5 Curtea de Conturi 29
  24. CAPITOLUL III
  25. ACORDUL NORD AMERICAN DE LIBER SCHIMB 31
  26. 3.1 Acordul de Liber Schimb Canada – SUA (CUSFTA) 31
  27. 3.2 Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA) 32
  28. 3.2.1 Obiectivele şi prevederile NAFTA 32
  29. 3.2.2 “Regulile de origine” 33
  30. 3.3 NAFTA – regionalismul cu un singur partener dominant 35
  31. 3.4 Previziuni şi rezultate ale implementării NAFTA 36
  32. 3.5 Programul maquiladora 38
  33. 3.6 Perspectivele NAFTA 39
  34. 3.7 NAFTA ca fenomen politic 40
  35. CAPITOLUL IV
  36. ASPECTE COMPARATIVE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ACORDUL NORD AMERICAN DE LIBER SCHIMB 41
  37. 4.1 Elemente de diferenţiere între cele două modele de integrare 41
  38. 4.1.1 Motivaţie şi tip de integrare 41
  39. 4.1.2 Zonă de liber schimb versus uniune economică şi monetară 43
  40. 4.2 Analiza economică comparativă a celor două grupări regionale 44
  41. 4.2.1 Indicatori macroeconomici generali 44
  42. 4.2.2 Analiza comparativă a schimburilor comerciale 49
  43. 4.2.2.1 Volumul valoric al exporturilor 50
  44. 4.2.2.2 Volumul valoric al importurilor 51
  45. 4.2.2.3 Balanţa comercială 53
  46. 4.2.2.4 Comerţul intra şi extra comunitar 53
  47. 4.2.2.5 Gradul de acoperire al importurilor din exporturi 55
  48. 4.2.2.6 Gradul de deschidere al economiilor regionale 56
  49. 4.2.2.7 Serviciile 57
  50. 4.2.3 Analiza comparativă a fluxurilor de investiţii străine directe 58
  51. 4.3 Relaţiile diplomatice SUA - UE 59
  52. 4.4 Dificultăţi în relaţiile economice euro - americane 60
  53. CONCLUZII 63
  54. BIBLIOGRAFIE 65

Extras din proiect

INTRODUCERE

Dezvoltarea economică contemporană confirmă justeţea aprecierilor referitoare la accentuarea interdependenţelor dintre economiile naţionale ale statelor lumii: Ultimele decenii au adus prosperitatea unor naţiuni şi un complex de probleme tuturor naţiunilor. Ele au ridicat un semn de întrebare în legătură cu multe din valorile, ideile şi raţiunile pe baza cărora au fost făcute relaţiile dintre naţiuni şi în cadrul naţiunilor. Ele au legat naţiunile într-o reţea complexă de interdependenţe, din care nici o naţiune, oricât de puternică ar fi, nu se poate auto exclude în mod realist. Ele au plasat omenirea în cadrul unor noi alegeri şi au expus-o unor pericole fără precedent.

Ca urmare, diversitatea şi complexitatea problematicii ce caracterizează lumea contemporană se amplifică continuu. Acest lucru este evidenţiat şi de apariţia unor procese şi fenomene care modifică conţinutul dezvoltării şi creşterii economice la scară naţională, zonală şi globală. Intre fenomenele noi apărute şi care solicită atât preocupări teoretice, cât şi de politică economică, este de reţinut şi fenomenul integrării economice care atrage după sine, în funcţie de natura sa, o serie de consecinţe de ordin politic, social şi militar.

O serie de ţări care au suferit mari pierderi în cursul celui de-al doilea război mondial (Germania, Japonia) şi-au refăcut economia pe o bază tehnică modernă. Creşterea lor economică a devenit treptat atât de mare încât, în întreaga lume, a fost apreciată ca un adevărat miracol.

Ori, acest fapt, ca şi schimbările profunde ce au avut loc în aparatul de producţie al altor ţări, a dus la modificări considerabile în raporturile de forţă pe plan internaţional. Limitele naţionale ale dezvoltării economico-sociale au început să devină prea înguste; graniţele statale, restricţiile comerciale la export şi import ca şi cele referitoare la circulaţia capitalurilor şi a forţei de muncă au început să frâneze dezvoltarea şi în felul acesta, anumite grupări de state au resimţit nevoia unei mai strânse interdependenţe într-un cadru mai larg.

Integrarea economică interstatală constituie una din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei mondiale în perioada postbelică. Ea a determinat formarea unor noi centre de putere, care exercită o influenţă tot mai mare asupra raportului de forţe din lumea contemporană.

Integrarea economică apare, ca proces contemporan, după al doilea război mondial, în contextul vest-european din considerente ce au pornit iniţial de la situaţia economică din această perioadă. Integrarea statelor vest-europene a fost una din modalităţile de refacere economică a unor ţări ce resimţeau efectele negative ale războiului.

Apoi, ca urmare a extinderii integrării economice interstatale şi în alte zone ale lumii, interdependenţa dintre ţări şi cooperarea economică au căpătat nu numai dimensiuni şi particularităţi noi, dar şi o dinamică deosebită. De asemenea, sub impactul integrării economice, relaţiile economice din întreaga lume vor cunoaşte, în perspectivă, schimbări şi mai profunde.

CAPITOLUL I

INTEGRAREA REGIONALĂ – PROCES DEFINITORIU AL

ECONOMIEI MONDIALE CONTEMPORANE

1.1. Integrarea economică

1.1.1. Delimitări conceptuale

Termenul “integrare economică” nu are un singur înţeles. El este folosit pentru a descrie interdependenţa dintre economiile naţionale care sunt angrenate în comerţul internaţional. El se referă, de asemenea, la orice grup de economii naţionale care sunt unificate în întregime în sens economic. Integrarea economică poate fi înţeleasă ca un proces ce conduce la abolirea completă a tuturor discriminărilor între unităţile economice aparţinând unor diferite economii naţionale sau ca o etapă a acestui proces (Mikic, Mia – International Trade, St. Martin’s Press, Inc., New York, 1998). Trebuie menţionat faptul că sunt şi alţi termeni folosiţi pentru a descrie integrarea economică. Printre termenii cel mai frecvent utilizaţi se numără acordurile comerciale regionale, acordurile de integrare regională, blocurile comerciale, regionalizarea, acordurile de comerţ preferenţial, liberalizarea comerţului regional şi reducerea tarifară preferenţială. În ciuda faptului că aceşti termeni nu au înţelesuri identice, ei sunt folosiţi interschimbabil pentru a face referire atât la proces, cât şi la sistemul de relaţii de schimb ce caracterizează integrarea economică. De fapt, aceşti termeni predomină în dezbaterile recente asupra liberalizării multilaterale a comerţului. Deşi procesele integraţioniste conduc la liberalizarea comerţului, în prezent s-a ajuns la a privi regionalizarea ca pe o ameninţare asupra liberalizării comerţului internaţional, care s-a dezvoltat în cadrul GATT în perioada postbelică.

Integrarea economică poate fi definită, în sens larg, ca înlăturarea discriminatorie a tuturor barierelor comerciale între statele participante, adesea însoţită de stabilirea unor elemente de cooperare şi coordonare, cum ar fi armonizarea parţială sau deplină a politicilor economice într-una sau mai multe zone.

Ea presupune absenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor în raporturile economice şi de altă natură dintre statele ce constituie ansamblul economic respectiv şi poate contribui la stabilitatea şi eficienţa economică a relaţiilor dintre statele membre. Dacă are loc într-o arie geografică restrânsă, integrarea economică este de natură regională.

Cauzele principale ale integrării economice sunt: apariţia şi manifestarea în forme tot mai acute - începând de la jumătatea secolului al XX-lea - a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restrânsă a pieţelor naţionale; gradul înalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a capitalurilor, pe de o parte, limitele şi restricţiile mişcării libere a capitalurilor şi forţei de muncă, pe de altă parte; necesitatea capitalurilor din ţările situate într-o anumită zonă de a-şi promova şi apăra "în comun" interesele ameninţate de concurenţi internaţionali foarte puternici; constituirea de mari firme (de stat sau mixte) care, prin activitatea lor, depăşesc graniţele naţionale; interesele comune ale ţărilor dezvoltate de a menţine şi extinde relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente.

Integrarea economică poate lua mai multe forme (Mikic, Mia – International Trade, St. Martin’s Press, Inc., New York, 1998). Tipurile avute în vedere, de regulă, de către teoria integrării economice sunt următoarele:

Preview document

Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 1
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 2
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 3
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 4
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 5
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 6
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 7
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 8
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 9
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 10
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 11
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 12
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 13
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 14
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 15
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 16
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 17
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 18
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 19
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 20
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 21
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 22
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 23
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 24
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 25
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 26
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 27
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 28
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 29
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 30
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 31
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 32
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 33
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 34
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 35
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 36
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 37
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 38
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 39
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 40
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 41
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 42
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 43
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 44
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 45
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 46
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 47
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 48
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 49
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 50
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 51
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 52
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 53
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 54
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 55
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 56
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 57
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 58
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 59
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 60
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 61
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 62
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 63
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 64
Studiu Comparativ UE-Nafta - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Studiu Comparativ UE-Nafta.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul Economic în SUA

INTEGRAREA ECONOMICĂ ÎN AMERICA DE NORD Autopact (1965) O incursiune în istoria relativ recentă a relaţiilor intra-nordamericane evidenţiază că...

Petrolul

PETROLUL sursa naturala de hidrocarburi În limba latina, echivalentul pentru petrol- ''Petrolum'' semnifica ulei de piatra; nafta (în greaca-...

Comerțul extern al României

TRASATURI ALE COMERTULUI EXTERIOR ROMANESC Evolutiile din economie s-au reflectat si in comertul nostru exterior, care, incepand cu anul 1990, a...

Portugalia - aspecte generale în contextul integrării europene

I. Momentul aderarii La 1 ianuarie 1986, anul aderarii Portugaliei la UE, produsul intern brut pe cap de locuitor depasea cu putin jumatate din...

Tehnologie hotelieră și de restaurant

1.1. Prezentarea unităţii de cazare Tipul de unitate: hotel Numele: SunShine Categoria: 3* Profilul unităţii: hotel Numărul de camere: 40...

Strategii de întrare pe piețele internaționale

Prezentare societatii Antibiotice S.A. I. Istoric 1953 - 1959 - Se pune prima piatra la temelia unei industrii noi, prin constructia Fabricii...

Boeing corporation - organizație globală

Industria aerospatiala civila globala, mai ales pe segmental de piata a aeronavelor cu mai mult de 110 locuri, este un duopol intre Boeing si...

Depozitarea mărfurilor

Magazinul este un -vânzator- de prim ordin, fie ca este organizat în forma de vânzare cu autoservire, fie în forma clasica unde progresele...

Te-ar putea interesa și

Conjunctura economică în SUA și Canada

1.1.Aspecte generale 1.1.1.Canada Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafaţă, Canada este cea mai...

Mediul Economic în SUA

INTEGRAREA ECONOMICĂ ÎN AMERICA DE NORD Autopact (1965) O incursiune în istoria relativ recentă a relaţiilor intra-nordamericane evidenţiază că...

Integrare regională în America de Nord

Rezumat introductiv Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica,...

Impactul Procesului de Integrare Economică asupra Economiei nord-americane

1. Introducere Lansând la 1 ianuarie 1994 Acordul de Liber Schimb Nord American, America de Nord este promotoarea unei grupãri regionale care a...

Ai nevoie de altceva?