Datoria Publică a României

1.Motivaţia alegerii temei

Am ales această temă deoarece am considerat că datoria publică reprezintă o problemă importantă pentru România, ţinând cont de faptul că în anul 2020 țara noastră țintește spre aderarea la Zona Euro și am dorit să aflăm ce șanse are să realizeze acest lucru fără ca datoria publică să depășească procentul de 60% din produsul intern brut,acesta fiind unul dintre cele mai importante aspecte.

2.DATORIA PUBLICĂ

Datoria publică reprezintă totalitatea sumelor împrumutate de autorităţile publice centrale, de unităţile administrativ-teritoriale şi de alte entităţi publice de la persoanele fizice sau juridice pe piaţa internă şi în străinătate şi rămase de rambursat la un moment dat.

În general, statul apelează la împrumuturi din două motive: fie pentru acoperirea necesităţilor de trezorerie, fie a necesităţilor de echilibru bugetar. În prima situaţie statul doreşte să îşi completeze resursele financiare (provenite din taxe, impozite, contri¬buţii, alte venituri) întrucât nu are sufi-ciente lichidităţi în trezorerie. Aceste goluri de casă se produc datorită unor nonconcordanţe între termenele la care se încasează veniturile şi cele la care se efectuează cheltuieli. Împrumuturile pentru menţinerea echilibrului bugetar se fac în scopul acoperirii deficitelor bugetare (Venituri< Cheltuieli→ Deficit bugetar→ Credit public).

Astfel putem afirma că datoria publică are drept cauză, în principal, aceste necesităţi de trezorerie şi de echilibru financiar, dar şi altele definite prin lege precum efectuarea de investiţii, refinanţarea datoriei publice, consolidarea rezervei valutare, pe care statul urmăreşte să le acopere prin contractarea unor împrumuturi.

3. Clasificarea datoriei publice

În funcţie de modul în care statul îşi procură resursele financiare, atât de pe piaţa internă, cât şi din străinătate, datoria publică are un caracter intern şi unul extern.

Datoria publică internă constituie o parte integrantă a datoriei publice totale şi evidenţiază împrumuturile de stat de pe piaţa financiară internă, de la persoane fizice şi/sau juridice, în moneda naţională sau în valute străine, precum şi împrumuturile angajate de terţi, cu garanţia statului, nerambursate la un moment dat.

Datoria publică externă constituie, de asemenea, o parte integrantă a datoriei publice totale şi se defineşte prin creditele externe contractate şi angajate de către stat, în nume propriu, sau de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi prin creditele externe contractate şi angajate de către alţi subiecţi autonomi, cu garanţia expresă a statului.

Sursa:calcule proprii grafic 2

După cum se observă în graficul 1, ritmul accelerat de creştere al datoriei publice se datorează în principal politicii bugetare şi fiscale nesustenabile din perioada anterioară crizei financiare care au permis creşteri salariale semnificative în sectorul bugetar fără a avea la bază şi creşterea productivităţii muncii, dar pe fondul accentuării deficitului bugetar care a presupus fonduri importante pentru finanţare, deşi teoria economică susţine că în perioada de boom economic trebuie adoptate noţiuni de policiti fiscale bugetare rescriptive în vederea constituirii unor resurse necesare pentru relaxarea acestor macropolitici în perioada de recesiune.