Dezvoltare rurală Milișăuți

Capitolul I

- Cadrul general

I.1.Scurt istoric

I.2.Cadrul general al localitatii Milisauti

Capitolul II

- Analiza situatiei actuale a localitatii Milisauti

II.1.Resurse economice

II.2.Infrastructura

II.3.Resurse culturale

Capitolul III

- Probleme si obiective

Capitolul IV

- Formarea planului de dezvoltare si definirea cailor de actiune pentru atingerea obiectivelor

ANEXE

POVESTE

Capitolul I

Cadrul general

Milisauti este un oras în judetul Suceava. Cu o populatie putin de 8.433 (recensamântul din 2002) si o suprafata de circa 35 km² este asezat în sudul depresiunii Radauti, la o departare de 8 km de Radauti si 28 km de centrul resedinta de judet - municipiul Suceava. Orasul Milisauti este alcatuit din 4 localitati: Milisauti, Badeuti, Gara si Lunca (ultimele doua fiind sate apartinatoare). Localitatea se afla la întretaierea a doua vechi drumuri comerciale, Suceava  Radauti si Radauti  Solca.

Ocupatiile de baza ale locuitorilor sunt: agricultura, cresterea animalelor si prelucrarea produselor agricole; în ultimii ani dezvoltându-se si un mic sector economic privat, axat în principal pe prelucrarea carnii, prelucrarea lemnului, exploatarea balastrului si nisipului din bazinul râului Suceava, productia de materiale de constructie, turismul de tranzit, mica mestesugarie, servicii de transport rutiere.

În orasul Milisauti functioneaza 2 scoli generale, 2 gradinite, o biblioteca publica, 2 medici de familie, 2 cabinete stomatologice, o farmacie, un dispensar veterinar, o farmacie veterinara, 6 biserici, 2 case de cultura, un stadion, un oficiu postal.

I.1.Scurt istoric

Conditiile geografice ale Moldovei de Nord au determinat din timpuri stravechi întemeierea unor asezari rurale, care în faza lor incipienta îmbracau forma unor mici sate.

În general localitatile componente au o serie de caractere comune, dar timpul când s-au format difera. Perioada de întemeiere a asezarilor este atestata de cronicele bisericesti, de monografiile sumare ale unor localitati si de o serie de autori ce au referiri în documentele lor asupra acestor sate.

BADEUTI

Fost sat, în prezent face parte din orasul Milisauti, aflându-se la o departare de cca.5 km de municipiul Radauti.

Denumirea asezarii, vine dupa unii istorici de la cuvântul turcesc ,,bade-wa" - un fel de stofa, iar dupa altii de la cuvtntul ,,bade" plus terminatia ,,vti".

Cuvântul este o titulatura care se atribuie frecvent barbatilor - bade, badisor, badita.

F.A.Wickenhauser în ,,Geschichte und Urkunden des Klosters Solka" - 1877, cauta pentru Badeuti o etimologie gotica ,,der art an der Wate(Furt)" - sat pe vad, de unde si denumirea de ,,Vadul Vladichii". Initial a existat un singur sat stravechi numit ,,Badeutiul românesc" asezat în apropierea confluentei pârâului Sucevita cu râul Suceava, caruia în anul 1787 când are loc colonizarea acestor teritorii cu familii germane, i se mai adauga un mic sat de colonisti numit ,,Badeutiul nemtesc" - dar care treptat a fost asimilat de ,,Badeutiul românesc" formând un singur sat cel de astazi.

Pe la 1491 se cunoaste si un boier cu numele de Dumitru Badevici.

Acest sat era în calea radvanelor domniei care porneau de la Suceava si Putna. La Badeuti era o straveche curte domneasca (Badevski dvor) ale carei urme se mai pastreaza si un ocol domnesc (okol ot Badeuti) dintre cele statornicite probabil de Bogdan Voda.

La Badeuti satul de frunte al ocolului era pâna în anul 1615 resedinta ,,ispravnicului tinutului Badeuti" asezat un voda care stapânea satele si judeca. Pentru administrare erau destinati ,,ureadnicii,, (ocîrmuitorii).

Ureadnicii din Badeuti sunt amintiti pentru prima data în documentul Aron Voda din 5 august 1593 prin care acesta daruieste manastirii Putna satul Plesinti, fost ascultator de ocolul Badeutiului, iar despre curtea domneasca din Badeuti se vorbeste în documentul lui Petru Schiopul din 24 februarie 1582, prin care Iancu Voda daruieste manastirii ,,Sfântu Ilie,, - Satu Mare, este amitit si Moga, vornic de Badeuti, iar în documentul din 1617 este amintit ca a fost ,,ureadnic de Badeuti,, Andreica.

Aici la Badeuti se opreau si Voievozii Moldovei, drumetind spre Putna, în popasuri memorabile când semnau documente, ca Strefan cel Mare în zilele de 8, 13 si 18 septembrie 1503 cu putin înainte de moartea sa , sau în 1538 când boierii tarii aleg la Badeuti ca domn pe Stefan Lacusta. ,,În 1538 când Soliman intra cu o armata uriasa în Moldova, iar deodata cu el tatarii si polonii bat coastele tarii, Petru Rares parasit de boieri, este fugar spre munti spre cetatea Ciceiului,,.

,,Soliman Maretul intra în Iasi apoi cucereste Suceava. Boierii se aduna atunci, în satul Badeuti la curtile domnesti încapatoare pentru întregul divan,,. Despre acest fapt zice cronicarul Grigore Ureche: ,,Pradând si stropsind Tara Moldovei, împaratul Soliman si fiind tara bejenita spre munti, stânsu-s-au vladicii si boierii de la sat la Badeuti, de s-au sfatuit cu totii ce se vor face de acea nevoie ce le venise asupra. Mai apoi din toate si-au ales sfat ca sa trimita soli la împaratul, cu mare rugaminte si plângere sa-i ierte. Si asa au ales dintre dânsii pe Trifan Ciolpan, de l-au trimis sol la Suceava, la împaratul de se rugara de pace si-si cerura domn. Împaratul vazând rugamintea lor s-a milostivit si i-au iertat si au trimis la dânsii cu Cioplanul pe un ceaus mare cu credinta, de i-au chemat pre toti la împaratul la Suceava.