Economia comerțului - Județul Mureș

1. Localizarea si caracterizarea judetului

Scurt istoric

Stema judetului la începutul secolului XX

Reorganizarea şi unificarea administrativă efectuate de autorităţile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere şi schimbarea blazoanelor judeţelor şi municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită Comisia Consultativă Heraldică care s-a ocupat de stabilirea stemelor judeţelor şi oraşelor, precum şi controlarea folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de judete, iar între 1924-1936 stemele oraşelor reşedinţă de judeţ precum şi a celor 100 de centre urbane.

Stema judeţului Mureş a fost obţinută din stema fostului Comitat Mures-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul şi a alcătuit noua stemă a judeţului dintr-un scut cu câmpul roşu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă şi are pe crengile sale mere de aur. Deasupra acestuia este desenată o stea cu opt raze colorată cu auriu.

Prima atestare documentară a localităţii Târgu Mureş datează din anul 1332, când este amintită sub numele de Novum Forum Syculorum (Noul târg al secuilor). Târgul s-a dezvoltat destul de repede, ajungând în secolele XV-XVI principalul centru urban şi comercial din bazinul superior al Mureşului. Târgu Mureşul a întreţinut bune relaţii cu domnitorii din Moldova (Petru Rareş a luat oraşul sub protecţia sa) şi Ţara Românească (Mihai Viteazu a construit o biserică aici, iar populaţia oraşului l-a ajutatîn luptele sale).

La începutul secolului al XVII-lea, oraşul şi cetatea au fost asediate şi incendiate de trupele lui Gheorghe Basta şi Moise Secuiul, dar aşezarea s-a refăcut curând, astfel că în anul 1616 o găsim menţionată ca “civitas”, iar într-o relatare din 1660 se vorbeşte despre Târgu Mureş în termeni elogioşi, ca fiind un oraş cu case trainice, uliţe frumoase, locuitori bogaţi.

Totodată, Târgu Mureş a fost un important centru cultural: încă din anul 1587 luase fiinţă aici un colegiu reformat;în secolul al XVIII-lea sunt semnalate o tipografie şi un gimnaziu. Aici au activat o serie de personalităţi ale culturii transilvănene ca Petru Maior, Gheorghe Şincai, Janos Bolyai.

Cu prilejul evenimentelor din 1848-1849, aici au avut loc manifestări cu caracter revoluţionar, printre ai căror organizatori s-au aflat, o vreme, doi dintre fruntaşii revoluţiei din Transilvania - Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian. Ca represalii, oraşul a fost devastat de armatele contrarevoluţionare în anul 1849.

In timpul războiului de independenţă (1877-1878), populaţia oraşului a contribuit la acţiunea de sprijinire a armatei române, colectând bani, alimente şi îmbrăcăminte.

Odată cu dezvoltarea mai accentuată a industriei, mai ales a celei forestiere, în viaţa social-politică a oraşului a apărut şi proletariatul, care îşi constituie asociaţii profesionale, care iniţiază importante acţiuni greviste în anii 1901, 1904 şi 1914. In perioada interbelică, acesta desfăşoară o susţinută activitate revoluţionară şi democratică, dintre care amintim: grevele muncitorilor forestieri şi textilişti din 1921-1925, manifestaţia de protest din 1934 împotriva teroarei hitleriste din Germania şi pentru eliberarea lui Ernst Thalmann.

Apoi oraşul a parcurs o etapă de prefaceri adânci, devenind, prin munca unită a locuitorilor săi - români, maghiari, secui, saşi - unul din cele mai importante centre economice, ştiinţifice şi culturale ale ţării, cu apreciate institute de învăţământ superior.

Asezare geografică

Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a ţării în centrul Podisului Transilvaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ şi 25°14’ longitudine estică şi paralele 46°09’ şi 47°00’ latitudine nordică. Judeţul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului şi Gurghiului până în Podisul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a judeţului este râul Mures care străbate judeţul de la NE către SV pe o distanţă de 140 km; râul împrumutând şi numele Mureş, judeţului.