Economia turismului - program de valorificare a potențialului turistic al Județului Harghita

CAPITOLUL I

LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI

1.1. Scurt istoric

Numele "Harghita" este de origine necunoscută. Specialiştii în lingvistică nu au fost capabili să dea o explicaţie ştiinţifică privind originea sa, dar în datinile locale trăieşte legenda, conform căreia judeţul poartă numele unei fete a unei căpetenii a hunilor.Se mai spune ca judeţul a fost denumit dupa Muntele vulcanic,unul dintre cele mai importante masive din Carpaţii Orientali,paralel cu Munţii Ciucului,vizibil aproape de pe tot cuprinsul Harghitei,al cărui vârf cel mai înalt este Vârful Harghita-Mădăraşi de 1801 m.

Teritoriul judeţului Harghita a fost locuit încă din perioada paleoliticului, urme sporadice de locuire fiind descoperite la Topliţa, Brădeşti sau Cheile Vărghişului.

După cucerirea romană(106 d.H.) teritoriul judeţului a intrat parţial în componenţa provinciei romane Dacia, prin zona Odorheiului trecând graniţa Imperiului Roman,urmând ca judeţul să intre, după retragerea romană,în stăpânirea diferitelor popoare migratoare: goţi, huni, gepizi, iar mai apoi slavi.

La sfârşitul secolului al XIX-lea oraşele Odorheiu Secuiesc şi Miercurea-Ciuc au început un proces de modernizare, aici concentrându-se cele mai importante instituţii, apărând primele stabilimente industriale. Au fost introduse electricitatea, poşta, telegraful, a început viaţa culturală (biblioteci, ziare, tipografii, asociaţii culturale, sportive, comerciale) iar în anul 1897 la Miercurea-Ciuc s-a inaugurat calea ferată.

După primul război mondial, Transilvania s-a unit cu România, iar în perioada interbelică viaţa economică şi culturală a judeţului a cunoscut progrese semnificative.

După al doilea război mondial, în perioada regimului comunist (1947-1989), vechea ordine economico-socială a fost schimbată complet prin naţionalizarea, colectivizarea şi industrializarea forţată.

Miercurea-Ciuc a devenit municipiu-reşedinţă de judeţ din 1968, iar imaginea oraşelor din judeţ a fost schimbată profund prin construirea de cartiere de blocuri şi amplasarea unor zone industriale fără tradiţie în zonă (fabrica de tractoare din Miercurea-Ciuc, fabrica de mobilă din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, Întreprinderea de Oţeluri Speciale Forjate din Cristuru Secuiesc, Întreprinderea Mecanică din Gheorgheni).

Judeţul Harghita dispune de un potenţial turistic deosebit, de localităţi turistice şi zone de agrement, renumite în ţară şi peste hotare, printre care amintim staţiunile balneoclimaterice Băile Tuşnad, Borsec, Lacu Roşu, Izvorul Mureşului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfânta Ana, Cheile Bicazului, Poiana Narciselor, cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, nămoluri şi turbă, saline, cadru natural pitoresc, rezervaţii naturale,şi multe altele.

3.

1.2. Aşezarea geografică

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, acolo unde lanţul vulcanic al munţilor Căliman–Harghita este despărţit de semeţele culmi împădurite ale munţilor Giurgeului, Hăşmaş şi Ciuc, prin bogatele depresiuni intramontane străbătute de apele Mureşului şi Oltului.

Este limitat la Nord de judeţul Suceava,la Est de judeţele Neamţ si Bacău,la Sud de judeţele Covasna şi Braşov,iar la Vest de judeţul Mureş. Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Harghita este considerat un judeţ de mărime mijlocie. Cu o suprafaţă de 6.639 kmp (respectiv 2,78% din teritoriul României), este al treisprezecelea judeţ din România în funcţie de mărimea suprafeţei.

Principalele oraşe ale judeţului sunt :Miercurea Ciuc (reşedinţa de judeţ cu 46.000 de locuitori),Băile Tuşnad,Bălan,Borsec,Cristuru Secuiesc,Gheorghieni,Odorheiu Secuiesc,Topliţa si Vlăhiţa.

1.3. Căi de acces

Intrarea în Harghita se face prin calea ferată sau pe şoseaua naţională în multiple puncte de acces, judeţul fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighişoara, Sovata, Deda, Piatra-Neamţ, Comăneşti sau Târgu Secuiesc.

Judeţul Harghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km (83,2 %) este electrificată.Pe teritoriul judeţului se situează nodul de cale ferată Ciceu, care asigură legătura cu zona de est, nord-est şi sud-est a României.

În direcţia Sud-Nord traversează D.N.12 , D.N.12/A -prin pasul Ghimpeş spre Comăneşti; iar D.N.12/C Gheorgheni face legătura cu Moldova. Din D.N.12 la Miercurea-Ciuc se ramifică D.N.13/A care spre vest, peste Munţii Harghitei asigură legătura cu Odorheiu Secuiesc iar în continuare spre Praid, Sovata, Târgu-Mureş sau Cristuru-Secuiesc-Sighişoara

1.4. Nivelul de dezvoltare economico-socială

În economia judeţului, de-a lungul anilor trecuţi industria a evoluat ascendent, astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se găsesc în sol şi subsol, activitatea industrială este prezentă prin mai toate ramurile sale. De remarcat este faptul că în ultima perioadă a crescut considerabil valoarea producţiei lemnului prelucrat, mobilierul şi produsele similare ocupând de departe primul loc şi în exportul judeţului. Industria textilă este bine reprezentată în judeţ, materialele textile şi articolele de îmbrăcăminte favorizând semnificativ balanţa comercială.

4.

CAPITOLUL II

POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI HARGHITA

2.1. Resursele turistice naturale

2.1.1. Relieful

Relieful judeţului cuprinde o bună parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, un mic sector din latura întinsă a Carpaţilor de Curbură, precum şi extremitatea sud-estică a Subcarpaţilor Transilvăneni. Astfel relieful este dominat de cele două lanţuri muntoase orientate pe direcţia nord-est–sud-vest, între care se intercalează şi câteva depresiuni intramontane( Giurgeu,Ciuc,Gheorghieni,Bilbor,Borsec). La sud-vest se întinde zona dealurilor subcarpatice, intens fragmentate de reţeaua de ape a celor două Târnave.

Zona muntoasă ocupă peste 60% din teritoriul judeţului, şi este alcătuită din : Munţii Giurgeului-1.545m, Hăşmaşului-1.793m,Ciucului-1.490m,Bistriţei,Munţii Căliman cu vârful Iezeru Călimanului de 2.031m,Munţii Gurghiului-1.777m şi Munţii Harghitei de 1.801m.

2.1.2. Clima

Clima Judeţului Harghita,este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni geroase de durată mai lungă şi veri relativ calde. Numărul zilelor de îngheţ ajunge, în medie anual, la 160. Sunt frecvente îngheţurile târzii de primăvară (uneori chiar şi în lunile mai – iunie) şi cele timpurii de toamnă, începând chiar din septembrie.

Precipitaţiile medii anuale variază între 550 – 1000 l ∕m

Clima în depresiunile intramontane este mai aspră, de fapt cea mai aspră dintre toate zonele populate ale ţării, dar în vestul judeţului aceasta este mult mai blândă, mult asemănătoare cu restul Bazinului Transilvaniei.Cea mai mare temperatură (+36,5° C) a fost măsurată la Odorheiul Secuiesc în 1952, cea mai scăzută (- 35 °C) în 1929. Perioada răcoroasă uneori ţine peste 43 % din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscută drept "polul frigului" din România.