Cuprins
- Introducere 4
- Capitolul I: Cadrul general de manifestare a relaţiilor economice internaţionale 7
- 1.1 Relaţiile economice internaţionale 7
- 1.2 Conceptul de modernizare şi tehnologizare 12
- 1.3 Consecinţele economice ale mondializării: 14
- 1.4 Calitatea – factor de creştere a eficienţei economice 17
- 1.4.1Strategii în promovarea calităţii: 21
- Cap II. Comerţ electronic, un flux important al economiei internaţionale 26
- 2.1 Definirea comerţului electronic 28
- 2.1.2 Perspectiva afacerilor 30
- 2.1.3 Perspectiva instituţiilor guvernamentale 30
- 2.1.4 Perspectiva furnizorilor de tehnologie 31
- 2.2 Elementele componente ale comerţului electronic 32
- 2.2.1 Comerciantul, acceptatorul său şi site-ul comerciantului pe Internet 32
- 2.2.2 Cumpărătorul plătitor cu card, calculatorul său personal, portofelul său electronic (ePortofel) si emitentul cardului 32
- 2.2.3. Telecomunicaţii sigure dintre cumpărător şi site şi dintre site şi acceptatorul comerciantului 33
- 2.2.4 Aplicaţia de eComerţ a acceptatorului 34
- 2.2.5 Riscurile fraudele si disputele 35
- 2.2.6 Costul tranzacţiilor, microplăţile 35
- 2.2.7 Pieţe electronice, licitaţiile 36
- Cap III. Implementarea unui sistem de comerţ electronic 38
- 3.1 Dezvoltarea unui site şi promovarea produselor 43
- 3.1.1 Metode de plată 43
- 3.1.2 Furnizori de servicii de plată prin Internet 47
- 3.2 Securitatea în comerţul electronic 51
- Cap IV. Studiu de caz: Politici comerciale privind comerţul electronic 53
- 4.1 Comerţul electronic fără taxe, în contextul regulilor, OMC 53
- 4.1.1 Implicaţiile diferenţierilor stabilite de regulile OMC între bunuri şi servicii 54
- 4.1.2 Angajamentele curente aflate sub incidenţa GATS 55
- 4.2 Clarificarea şi întărirea regulilor GATS. Neutralitatea tehnologică 56
- 4.2.1 Clasificarea produselor livrate electronic 56
- 4.2.2 Necesitatea distincţiei între modurile de livrare a serviciilor 57
- 4.2.3 Întărirea disciplinei referitoare la reglementările interne 58
- 4.3 Prevederile Directivei UE, referitoare la comerţul electronic 60
- 4.4 Evoluţii recente înregistrate la nivelul Uniunii Europene 61
- 4.5 Reglementari privind regimul de taxare aplicat comerţlui electronic 62
- 4.6 Protejarea consumatorilor 64
- 4.7 Criminalitatea în domeniul tranzacţiilor electronice 66
- Concluzii 68
- Bibliografie: 74
Extras din proiect
Introducere
Schimbarea şi instabilitatea ai căror martori suntem cu toţii sunt provocate de trecerea societăţii omeneşti dinspre era industrială spre era informaţională.
Perioadele de evoluţie a civilizaţiei sunt: societatea nomadă, societatea agrară, societatea comercială, societatea industrială, societatea informaţională.
Era informaţională înseamnă, mai mult decât orice altceva, o schimbare radicală în sursele şi bazele bunăstării.
În era industrială produsele erau fizice; în era informaţională multe produse devin virtuale. În era industrială eforturile se concentrau spre mecanizarea şi automatizarea muncii; în era informaţională eforturile se orientează către crearea şi exploatarea cunoştinţelor. Astfel, economia globală ajunge să fie susţinută de informaţie. Prin implementarea tehnologiilor specifice erei informaţionale multe activităţi vor fi eliminate sau reduse.
Pentru a răspunde problemei centrale privind modul în care vor supravieţui, vor prospera şi îşi vor atinge obiectivele strategice organizaţiile în mileniul al treilea, managementul acestora trebuie să conştientizeze rolul şi impactul informaţiei şi al tehnologiei informaţiei asupra schimbării şi îmbunătăţirii regulilor fundamentale de concurenţă şi de identificare a unor noi arme în lupta concurenţială.
Portofoliul IT este determinat de infrastructura IT existentă în firmă, infrastructură care se află în strânsă legătura cu:
- infrastructurile diferitelor ramuri industriale (cum ar fi, sistemele de plăţi ale băncilor, sistemele de rezervare la liniile aeriene);
- infrastructurile publice (cum ar fi, furnizorii de servicii Internet şi telecomunicaţii).
Împreună, aceste infrastructuri permit firmelor să-şi desfăşoare activitatea, ajutându-le să contacteze clienţii şi furnizorii, şi oferă guvernelor căi eficiente din punct de vedere al costurilor de a furniza servicii populaţiei.
Aceste tehnologii constituie baza pentru noi forme organizaţionale, noi produse, noi pieţe şi pentru diverse schimbări în cadrul profesiilor.
Combinaţia infrastructurii IT interne a unei firme cu infrastructurile publice externe determină apariţia noii infrastructuri.
Noua infrastructură, împreună cu IT, necesară pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor firmei, constituie portofoliul IT. Întregul portofoliu IT trebuie coordonat de un management format din specialişti atât în domeniul economic, cât şi în cel tehnic.
Fie că managerii vor, fie că nu, sistemul informaţional este supus unor schimbări majore, care sunt datorate acţiunii combinate a factorilor sociali, tehnologici şi economici.
Cele mai evidente schimbări sunt:
- accentuarea importanţei factorului uman: satisfacerea cerinţelor utilizatorilor continuă să fie o problemă pentru administratorii de reţea ai unei companii;
- eficientizarea costurilor: companiile continuă să caute metode care să dovedească eficienţa costurilor pentru tehnologia informaţională şi astfel să ofere credibilitate economică costurilor presupuse de sistemul informaţional;
- distribuirea informaţiei: tendinţele în achiziţionarea de tehnologie sunt, în principal, direcţionate în sensul distribuirii IT în unităţile de afaceri care utilizează informaţia;
- reproiectarea proceselor de prelucrare: cererea pentru aplicaţii continuă şi este stimulată prin reproiectarea sau retehnologizarea proceselor de prelucrare;
- relaţiile de subordonare: unităţile sistemului informaţional sunt considerate mult mai eficiente, dacă sunt subordonate unităţilor de afaceri, decât dacă ar fi subordonate conducerii la nivelul întregii companii a sistemului informaţional.
"În momentul în care omul a ridicat pentru prima oară de pe jos o piatră sau o creangă şi a folosit-o ca pe o unealtă a schimbat întreg sistemul de forţe dintre el şi mediul înconjurător. Cât timp aceste unelte au rămas mici efectul lor se răspândea cu greutate şi schimbarea venea încet. Dar, pe măsură ce uneltele au devenit mai mari efectele s-au amplificat şi ele: cu cât erau mai multe unelte cu atât schimbarea se producea mai repede."
Încă de la începuturile existenţei sale, omul a încercat prin toate mijloacele să-şi uşureze viaţa de zi cu zi. Aşa a descoperit focul, roata, a început să-şi construiască singur unelte, să cultive ogorul.
Astăzi, trăind într-o lume în continuă mişcare, într-o agitaţie extraordinară, în care timpul este un factor foarte important, continuă să simplifice lucrurile făcându-le din ce în ce mai complicate, cu acelaşi scop principal de a-şi eficientiza şi spori calitatea muncii.
Secolul XX a reprezentat un salt important al întregii umanităţi mai ales din punct de vedere tehnologic.
În dorinţa sa de comunicare, omul a reuşit să învingă distanţele şi să depăşească limitele imposibilului înfăptuind "universul tele" (tele – element de compunere cu înţelesul de "(de) departe" sau "(de) la depărtare) apărând în felul acesta televiziunea, telefonul, teleghidarea, telegraful, telepatia etc.
Secolul al XXI-lea este marcat de schimbări majore pe toate planurile, social, politic, cultural, economic datorate fiind revoluţiei informaţionale, care poate fi considerată pe drept cuvânt cea mai importantă manifestare a ştiinţei şi tehnicii din toate timpurile.
În ultimii ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaţionale şi de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor ştiinţifice, politice şi economice din ultima perioadă a stat apariţia şi dezvoltarea Societăţii Informaţionale, generatoare de noi oportunităţi în afaceri, apărând schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluţia industrială.
Odată cu dezvoltarea Internetului, un mediu de vehiculare a informaţiilor în totalitate electronic, şi a tehnologiei informaţiei în general, "universul tele" se transformă încetul cu încetul în "universul e", univers electronic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evolutia Progresului Tehnologic Asupra Economiei Internationale.doc