Frauda în asigurări și modalitățile de combatere a acesteia

1.1.CONCEPTUL DE FRAUDĂ ȘI APARIȚIA ACESTUIA

Conceptul de fraudă ii putem atribui o amplă semnificaţieastfel ea îmbrăca mai multe forme, făcându-şi simţită prezenţa în toate aspectele vieţii economice şi sociale ale unei ţări. Prin urmare putem spune că frauda este evidenţiată teoretic pentru prima dată în secolul XIV ca fiind o înşelăciune specifică făcută intenţionat cu scopul de a induce în eroare o altă persoană, pentru a primi foloase necuvenite şi a o determina pe aceasta să renunţe la un drept legal.

Frauda deasemeni este definită de către Asociaţia Internaţională a Supervizorilor în Asigurări ca: “acţiunea sau omisiunea, intenţionată, pentru a obţine avantaje în mod necinstit sau ilegal de către partea care comite frauda sau alte părţi implicate”. Prevenirea fraudei se realizează cu ajutorul unor politici, proceduri dar şi controalele preventive, prin aplicarea unui management aferent riscului de fraudă, specific activităţilor de asigurare.

În general frauda, precum şi frauda în asigurări, o putem structura în trei mari categorii și anume: fraudă legală, fraudă reală şi frauda aparentă.

Frauda legală reprezintă totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronunţat hotărâri de condamnare rămase definitive.

.Frauda reală o putem defini ca totalitatea faptelor penale săvârşite pe un anumit teritoriu și într-o perioadă de timp determinată.

Frauda aparentă este formată din totalitatea infracţiunilor din sistemul de asigurări semnalate sistemului justiţiei penale şi înregistrate ca atare.

Între frauda reală și frauda aparentă existe anumite diferențe una dintre ele fiind denumită ″cifra neagră a fraudei″ şi are in vedere faptele antisociale care, din anumite motive, rămân necunoscute organelor din sistemul justiţiei penale.

Pentru a se comite o frauda este necesară comiterea anumtor fapte, printer care și: acordarea de despăgubiri necuvenite, întocmirea unor devize de reparaţii neconforme cu realitatea, declararea de lucruri neadevărate în momentul încheierii contractelor, prezentarea unor date false cu privire la riscul asigurat, falsul, uzul de fals şi abuzul în seviciu atunci când este implicat şi un

angajat al firmei de asigurare sau organul de constatare.

Caracteristicile oricărui tip de fraudă se referă la : presiune, raţionare şi oporunitate. Pe primul loc se poate pune dorinţa de a obţine un câştig necuvenit, care reprezintă un factor de presiune asupra persoanei în cauză aceasta semnificand presiunea. Raţionarea este caracteristica ce se referă la capacitatea fiecărui infractor de a putea avea un asemenea comportament și de a-l accepta, şi nu în ultimul rând, oportunitatea care reprezintă acel sistem care permite realizarea actului fraudulos.

În ultimii ani frauda a devenit o problem reală, de actualitate atât la nivel națiobal cât și internațional. Frauda este definită ca fiind un mod de a obșine un trai mai bun în această perioadă de criză și din această cauză tot mmai multe persone din dorinta de a avea un trai mai bun recurg la frauda neținând însa cont de mijloace...

În domeniul asigurărilor frauda este definită ca fiind totalitatea infracţiunilor săvârşite într-o anumită peioadă determinată în sistemul de asigurări, pe teritoriul naţional. Cu alte cuvinte reprezintă denaturarea voită a faptelor de către asigurat în cazul despăgubirii ăn vederea acoperirea pagubelor suferite.

Frauda în asigurări de cele mai multe ori se referă la mărirea intenţionată dar şi artificială a pretenţiilor de asigurare şi a pretenţiei la cererile de despăgubire în urma unor pierderi ce nu au avut loc sau care au fost înscenate.

Frauda in asigurari pe de parte un fenomen nou, insa poate odată cu trecrea timpului se poare remarca faptul că ea capata o amploare din ce in ce mai mare cu toate că schimburile comerciale la nivel global se intensifica, iar asigurarile tind să patrundă in tot mai multe zone de pe mapamond. Asadar, riscul de frauda tinde să crescă in mod similar.

Trebuie luat in seamă acest fenomen de fraudă care apare din ce în ce mai des, fapt confirmat și de către statistici.

Putem spune conform statistcilor că:

- 25% din accidentele sau îmbolnăvirile acoperite de o poliţă în Canada sunt inventate sau exagerate;

- 30% din totalul despăgubirilor plătite în SUA sunt fraude, sumele ridicându-se la valori de 2 bilioane dolari;

- 15 miliarde dolari sunt pierduţi anual de companiile din SUA, ca urmare a fraudelor realizate pe baza asigurărilor de sănătate pentru călătorie; 10% din totalul daunelor plătite pentru asigurările de bunuri în Europa sunt muşamalizate;

- 25% din reclamaţiile de daună din Marea Britanie sunt afectate de fraudă.

În ultimii ani în România, am putut observa că până la 7% din despăgubirile pe care le-aau platit firmele de asigurări (aprox.10 milioane euro anual) sunt cazuri de fraudă şi procentul este în continuă creștere creştere.