Globalizarea

Ce este globalizarea?

Problemele apar în ceea ce priveşte globalizarea încă din momentul încercării de definire a acestei noţiuni. Oamenii de ştiinţă şi opinia publică nu au căzut încă de acord asupra unei singure definiţii. În următoarea tabelă apar diferite posibilităţi de definire a globalizării:

Globalizarea este ...

„... procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o ‚detaşare’ a economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi ...“

[Elmar Altvater] „... intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa ...“

[Anthony Giddens]

„... intensificarea cantitativă şi calitativă a tranzacţiilor ce depăşesc limitarea impusă de graniţe, concomitentă cu expansiunea spaţială a acestora ...”

[Ulrich Menzel] „... cea mai mare schimbare economică şi socială de la Revoluţia Industrială încoace ...“

[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... o interdependenţă sporită şi integrarea diferitelor economii din lume ...”

[Meghnad Desai] „... un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăţi şi domenii-problemă...“

[Johannes Varwick]

„... prin globalizare se intensifică concurenţa pe pieţe ...“

[C. Christian von Weizsäcker] „... descătuşarea puterilor pieţii mondiale şi slăbirea puterii economice a statului ...“

[Schumann/Martin]

„... a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în mod inflaţionist, şi care este privit, pe de o parte, ca o „ameninţare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate“ ...“

[Johannes Varwick] „... a social process in which the constraints of geography on social and cultural arrangements recede and in which people become increasingly aware that they are receding (...). Globalization does not necessarily imply homogenization (...). Globalization merely implies greater connectedness and de-territorialization ...”

[Malcolm Waters]

„Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi totuşi consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului politic“ [Klaus Müller].

Dimensiunile globalizării

Dimensiunea economică ... Exemple în ceea ce priveşte dimensiunile globalizării pot fi extrase fără probleme din presa de zi cu zi, dimensiunea economică aflându-se de cele mai multe ori pe primul loc (creşterea enormă a comerţului şi a investiţiilor directe, globalizarea pieţelor financiare, producţie integrată la nivel trans-naţional, corporaţii trans-naţionale, competiţie la nivel local între state şi regiuni, sfârşitul economiilor naţionale).

De multe ori, acestor procese li se pune în mod greşit eticheta de „globalizare“, acestea limitându-se în general la nordul Americii, la Europa şi sud-estul Asiei (Japonia), adică la aşa-numita triadă. De aceea, termenul de „triadizare“ pare mai potrivit decât cel de „globalizare“.

Dimensiunea "mediu ambiant" ... Unele probleme globale, cum ar fi încălzirea atmosferei, gaura din stratul de ozon sau tăierea pădurilor tropicale ilustrează în modul cel mai impresionant fenomenul globalizării, pentru că, în acest caz este vorba în mod cert despre probleme globale care necesită o abordare globală. Evident că şi în domeniul mediului ambiant există probleme de ordin regional şi local, chiar dacă acestea au un caracter ce depăşeşte uneori graniţele, cum ar fi poluarea râurilor.

Există însă şi alte situaţii, ce nu ţin de elemente precum spaţiu şi timp. De exemplu, supravieţuirea unor state insulare de mici dimensiuni, care au constituit împreună organizaţia AOSIS şi care sunt ameninţate la modul cel mai serios de creşterea necontenită a nivelului mării, depinde de comportamentul tuturor oamenilor din lume, şi în special al celor din ţările industrializate ultra-dezvoltate.

Nu ne miră astfel că acestor probleme le-a fost dedicată prima conferinţă dintr-o serie de conferinţe internaţionale din decursul anilor 90, Conferinţa cu privire la mediu şi dezvoltare de la Rio de Janeiro din anul 1992.

Dimensiunea socială ... Lumea a devenit un „global village“, reţelele inovatoare de comunicare la mare distanţă (chat, e-mail) adăugându-se comunităţilor tradiţionale precum familia sau vecinătatea. Totuşi ele nu pot înlocui aceste sfere tradiţionale de comunicare, pentru a numi doar un exemplu din cadrul dimensiunii sociale.

Dimensiunea culturală ... Producţiile hollywoodiene pot fi vizionate peste tot în lume, iar „americanizarea“ culturii mondiale este un fapt incontestabil. Culturile regionale şi locale nu dispar însă din această cauză. Din contră: informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele secundare ale globalizării, de aceea am şi adus în această discuţie termenul de „globalizare".

Dimensiunea politică ... Politica se confruntă cu probleme majore. Globalizarea şi concurenţa la nivel local limitează spaţiul de acţiune al politicilor naţionale, multe probleme neputând fi rezolvate corespunzător decât la nivel internaţional, respectiv global. Prin urmare trebuie găsite noi forme şi arene politice. În acest sens, integrarea europeană este văzută ca un răspuns de succes la provocările globalizării.

Politica la nivel regional şi naţional a avut şi are în continuare de suferit de pe urma economiei delimitate şi dematerializate practicate din ce în ce mai mult la nivel internaţional, respectiv global. Capitalismul, factor integrant al statului social, este şi el ameninţat de acest dezechilibru fundamental.

Totuşi, nu toate lucrurile care se pun pe seama globalizării sunt şi adevărate. De multe ori, politicienii se folosesc de globalizare ca de un ţap ispăşitor şi ca de o arma argumentativă cu multiple întrebuinţări. Acest lucru este evident mai ales dacă ne gândim la unele exemple din domeniul politic care nu se intersectează în nici un punct cu globalizarea.

Cauzele globalizării

Fenomenele complexe nu pot fi explicate decât dacă avem în vedere mai multe cauze. Acesta este singurul punct în care toată lumea este de acord în ceea ce priveşte globalizarea. Restul faptelor rămân în continuare contestate. În funcţie de ce accepţiune a globalizării este luată ca punct de plecare, apar în prim-plan alte cauze şi forţe motrice. În schema de mai jos sunt prezentate cele mai des invocate cauze, fără ca lista să fie însă completă.