Implicațiile Adoptării Monedei Euro pentru Economia Italiei

Introducere

În mai 1998, conducătorii Uniunii Europene luau o decizie istorică, menită să securizeze irevocabil integrarea economică în spaţiul comunitar: introducerea, începând cu 1 ianuarie 1999, a monedei unice europene ”euro”.

Asigurarea stabilităţii macroeconomice, promovarea creşterii economice şi a creării locurilor de muncă, precum şi intensificarea coeziunii şi convergenţei între statele membre demonstrează că, pe ansamblu, ”zona euro" a avut o evoluţie pozitivă, iar contribuţia monedei unice europene a fost, fără îndoială, benefică.

Introducerea monedei euro are implicaţii asupra fluxurilor comerciale dintre ţările din zona euro şi cele din exteriorul zonei şi asupra fluxurilor internaţionale de capital. Efectele introducerii monedei euro asupra statelor din afara Uniunii Economice şi Monetare diferă, în funcţie de gradul de dezvoltare a relaţiilor cu statele membre, de accesul lor la piaţa internaţională, de capital şi de politica monetară şi valutară promovată.

Printre beneficiile adoptării monedei unice se înscrie o mai mare stabilitate a politicilor de dobânzi, care au acum un punct de reper clar şi preîntâmpinarea atacurilor speculative asupra monedelor naţionale. Apariţia monedei euro este gândită în aşa fel încât să aducă o adâncire a cooperării la nivel mondial, pe baza apropierii şi convergenţelor în politicile valutare ale liderilor economici mondiali. Probabil, acesta este unul dintre marile câştiguri ale lansării monedei euro: conştientizarea de către puternicii lumii a riscului de a acţiona de unul singur şi a avantajelor pe care le aduce coordonarea demersurilor.

Această lucrare este bazată pe implicaţiile adoptării monedei euro în Italia, urmând sa vă prezint pregătirea acesteia pentru integrarea în Uniunea Europeană, cu impedimentele întâlnite în acea perioadă, și, de asemenea, situația economică cu care s-a confruntat de la adoptarea monedei până în prezent.

La final, voi prezenta concluziile lucrării.

1.Pregătirea pentru introducerea monedei unice

O examinare a Uniunii Europene monetare evidenţia faptul că pieţele monetare au întâlnit unele probleme în adoptarea monedei euro. De asemenea, se mai arăta și faptul că afacerile au scăzut sub aşteptări. Pe pieţele de schimb internaţionale, raportul dolar-euro a slăbit datorită creşterii ratelor dobânzii la dolarul american, precum şi datorită slabei activităţi economice ale ţărilor E.M.U. Se dorea reabilitarea Euro ca urmare a creşterii P.G.B. European.

O multitudine de indicatori arătau mult aşteptata revenire a activităţii economice.

Indicatorii producţiei industriale erau reabilitate, iar comenzile creşteau. În acest context creşterea economiei italiene era aşteptată să se dubleze de la 1.4% anul acela, la 2.7% în următorul an.

Analizând sistemul economic şi financiar al Italiei, evaluând problemele structurale care îl afectează, şi rezolvând aceste probleme, Italia putea să profite din plin de avantajele sistemului euro şi să participe la reabilitarea economiei europene.

1.1 Creşterea economică

Creşterea economică era caracterizată prin rate ale şomajului şi inflaţiei scăzute. Deşi piaţa locurilor de muncă era lovită de o ridicată rată a şomajului, numărul şomerilor în Italia continua să crească. O creştere economică nesigură împreună cu o populaţie îmbătrânită ( 18% din populaţia italiană are peste 65 ani ) a dus la diminuarea investiţiilor.

Oportunităţile limitate de muncă şi politicile fiscale dure erau reflectate de un scăzut procentaj al populaţiei active în câmpul muncii ( 60% comparat cu 68% în SUA ).

Sectorul industriei era caracterizat de o tehnologie medie care făcea faţă cu greu competiţiei din celelalte state. Cu toate acestea, taxele şi impozitele erau foarte mari.

Măsurile ce trebuiau luate puneau accent pe creşterea calităţii serviciilor, politici fiscale menite să încurajeze creşterea economică, mărirea eficienţei administraţiei publice și de asemenea o relaxare a regulamentului pentru afaceri.

1.2 Piaţa muncii