Internaționalizarea unei firme - SC Sericarom SA

Rezumat

Compania Sericarom S.A. produce si distribuie pe piată internă viermi si gogosi de mătase. Aceasta are capacitatea de a-si extinde afacerile pe piata internatională.

Initial am ales tări pentru care am realizat o scurtă prezentare prin care am studiat următoarele puncte principale:

- mediul demografic natural;

- mediul politic;

- mediul economic;

- mediul cultural;

- accesul pe piaţă;

Istoricul cresterii viermilor de matase

Din cele peste 1,8 milioane de insecte, omul exploatează eficient doar albinele si viermii de mătase.

Cu 2700 de ani i. Hr., cresterea viermilor de mătase s-a generalizat in randul tăranilor chinezi. Secretul cresterii viermilor de mătase s-a păstrat aproape 3000 de ani de către chinezi pană an 552 d.Hr. cand doi călugări persani au dus an secret ouă de viermi de mătase la Constantinopol, unde au pus bazele unui nou centru de producere a mătăsii.

Primii crescători romani de viermi de mătase au fost ardelenii, dupa care activitatea s-a extins an Banat.

Ȋn secolul XVIII au fost adusi in Tara Romaneasca de către turci.

Sericicultura – ocupatie traditională an Romania

Ȋn Banat, conditiile au fost foarte prielnice pentru cultura dudului. In această zona se mai găsesc si azi duzi seculari.

Ca urmare a extinderii acestei andeletniciri, an 1904 se anfiintează Filatura de matase naturală de la Lugoj.

Ȋn anul 1916 s-a format Statiunea Central Sericiola Baneasa, iar in apropiere de padurea Baneasa

Matasea naturala este una dintre cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica, fara electricitate statica si cu pH neutru. Matasea bruta este cunoscuta sub numele de borangic, iar cea prelucrata era folosita pentru producerea de marame, esarfe si alte obiecte de vestimentatie traditionala. Sericicultura a luat o amploare deosebita dupa 1974, prin elaborarea unui program special de dezvoltare a acestui domeniu de activitate.

Pana in 1990, tara noastra figura pe locul sase in lume si pe locul doi în Europa, fiind si membra fondatoare a Comisiei Sericicole Internationale (Lyon, Franta). Drept pentru care si nomenclatorul ocupatiilor din Romania cuprinde si urmatoarele pozitii: finisor fire de matase naturala, prelucrator deseuri gogosi matase naturala, pregatitor gogosi matase (fierbator), operator ingreunator matase naturala, innodator fire matase naturala, finisor fire de matase naturală.

In 1989, s-au produs 2 496 kg de oua de viermi de matase si 830 tone de gogosi de matase.

Declinul sericiculturii dupa 1990

Din 1990 încoace, productia de oua de viermi de matase este in declin datorita, in primul rand, a trecerii in regim de proprietate privată a culturilor intensive de dud existente.

In 2000 s-au inregistrat doar 3 kg de oua de viermi de matase si 5 tone de gogosi de matase. Doar 2 tone de gogosi de matase s-au produs în 2003.

Prin H.G. nr. 199/1990 au luat fiinta 20 de agenti economici avand ca obiect de activitate sericicultura si care au realizat o organizatie patronala denumita „Drumul matasii“. Printre acestea s-a aflat si „Seritim“ din Timisoara. Din pacate, a mai ramas doar unul singur, respectiv „Sericarom“ S.A. Baneasa Bucuresti.

A fost desfiintata si ultima filatura de matase, cea de la Lugoj.

In 2000, baza tehnico-materiala era formata din 558,6 hectare de plantatii intensive de dud, din care 48,2 hectare cuprindeau colectia nationala de soiuri de dud, plantatii mama semincere si ramuri altoi, iar cca 120 000 mp de constructii speciale pentru cresterea viermilor de matase.

Romania detine ca patrimoniu genetic 65 de rase si linii de viermi de matase si 59 de soiuri si hibrizi de duzi, din care unele unice in lume.

La Statiunea Baneasa a S.C. „Sericarom“ S.A. s-au produs in 2003 doar doua kilograme de oua de viermi de matase. Un kilogram a fost cumparat de Centrul de Cercetări Sericicole din Atena, iar celalalt a fost pus in conservare pentru a fi distribuit crescatorilor în 2004.

In ceea ce priveste duzii inca foarte prezenti pe marginile soselelor, acestia mai servesc doar pentru productia de dude, din care se face tuica, si de lemne de foc.

Din cauza multor accidente rutiere si decese inregistrate de-a lungul timpului, este posibila taierea tuturor copacilor plantati pe marginea soselelor, deci si a duzilor.