Management inovațional - surse ale inovării, tipuri de inovări

1. Surse ale ideilor inovante

Sistemul economic din zilele noastre solicită o inovare permanentă din partea întreprinderilor şi în general a tuturor agenţilor economici.Trebuie, mai întâi, să ştim unde să căutăm pentru a găsi sursele ideilor inovante şi trebuie apoi să putem activa, în sensul creativităţii şi inovării,oamenii obişnuiţi pe care îi avem la dispoziţie în cadrul firmei.

Există patru mari categorii de oportunităţi legate de mediul în care funcţionează întreprinderea (orice schimbare poate însemna o oportunitate!):

- economice;

- sociale;

- tehnologice;

- politice.

Oportunităţile apar din:

- Structura industriei şi a pieţei: creştere rapidă, segmentare necorespunzătoare, schimbări în metodele de fabricaţie, schimbări globale (ex.: apariţia INTERNET);

- Schimbări legislative;

- Schimbări în percepţia lucrurilor (ex.: percepţia nouă a problemelor ecologice, care a condus la noi reţete de detergenţi, noi tipuri de ambalaje etc.);

- Soluţii oferite de analiza problemelor: nepotriviri între realitate şi părerile preconcepute, analiza eşecurilor, redefinirea problemelor sub alte unghiuri;

- Soluţii găsite prin adaptarea soluţiilor altora: analiza modului în care alţii au reuşit, parteneriate de afaceri.

Economistul american Peter Drucker a identificat şapte surse potenţiale la care un manager poate face apel, dintre care patru sunt interne şi trei externe întreprinderii.

Sursele interne sunt:

1. Neprevăzutul.

Succesul sau insuccesul neaşteptat, evenimentul nescontat din exterior. Un exemplu tipic al unui succes neaşteptat este acela al calculatoarelor electronice. În anii 1950, IBM a reuşit să se impună pe piaţa calculatoarelor pentru că ceilalţi producători de computere (mai buni şi mai puternici ca IBM la data respectivă, între care în primul rând UNIVAC) nu au conceput ideea că ele ar fi bune şi pentru altceva decât pentru calcule ştiinţifice într-o lume foarte select (dar foarte restrânsă),aceea a cercetării ştiinţifice de vârf şi a astronomiei. Astfel, IBM a fost prima firmă de calculatoare care s-a adaptat cerinţelor pieţei, aceea de a face calcule economice de tipul statelor de salarii, gestiunii de stocuri etc.

Un alt exemplu: la descoperirea Novocainei, ea a fost concepută ca anestezic în chirurgie, iar inventatorul ei a fost de-a dreptul jignit când a aflat că este folosită intens în stomatologie.Sau, DDT-ul a fost creat pentru a proteja pe soldaţii americani din cel de-al II-lea război mondial contra insectelor şi paraziţilor tropicali; nimeni nu s-a gândit atunci la utilizarea sa ca pesticid în agricultură.

Insuccesele (eşecurile) nu trec niciodată neobservate, dar rareori se sesizează faptul că ele sunt simptome ale unei schimbări ce ar putea fi exploatate.

De exemplu: piaţa automobilelor era segmentată în SUA anilor ’50 în categoriile “standard”, “mijlociu” şi “de lux”. Firma FORD a crezut că a identificat un segment rămas neacoperit între

“mijlociu” şi “de lux” şi a proiectat, în urma celei mai ample campanii de studiu a cererii cumpărătorilor făcute vreodată, modelul EDSEL, model care s-a dovedit a fi un eşec total.S-adescoperit atunci,

analizând cauzele, că piaţa se resegmentase după un alt criteriu, acela al stilului de viaţă (serios, sportiv, non-conformist ş. a.), ceea ce a permis celor de la FORD să sesizeze, corect de data aceasta, o porţiune neacoperită a pieţei, pentru care au fost create modelele THUNDERBIRD şi MUSTANG care au fost succese depline la început anilor ’60.

2. Incongruenţa reprezinta discrepanţa dintre realitate, aşa cum este şi cum credeam noi că este, sau discrepanţa dintre ritmul şi logica unor procese.

- Incongruenţa dintre realitatea percepută şi cea adevărată.

Exemplu: în anii ’50, navele comerciale aveau probleme economice din ce în ce mai mari, în ciuda eforturilor care se făceau pentru a reduce costurile vasului în cursă (vase mai rapide, consum mai mic de combustibil, echipaj mai redus prin automatizare etc.).

Cauza pierderilor rezida în cu totul altă parte, anume în costurile perioadelor de staţionare în port pentru operaţiunile de încărcare / descărcare. Atunci când incongruenţa a fost sesizată, ea a fost rezolvată prin introducerea transportului containerizat care reduce tocmai aceste costuri, timpul de staţionare fiind redus cu trei pătrimi. Rezultatul este că în prezent transportul naval este cel mai ieftin, în deceniile 6,7 şi 8, traficul crescând de cinci ori, iar cheltuielile specifice cu 60%.

- Incongruenţa dintre “valorile” producătorului şi cele ale clientului. Un exemplu semnificativ: Cu ocazia unei vizite în SUA,Hruşciov (prim-secretar al CC PCUS în anii ’60) a spus că oamenii se comportă conform raţiunilor economice. Ca urmare, ruşii nu vor dori niciodată să aibă automobile proprii, ci vor prefera taxiurile foarte ieftine. Ideea că un automobil înseamnă şi senzaţia de libertate, de putere, era evident peste puterea de înţelegere a lui Hruşciov (altfel, poate liderul sovietic cel mai deschis spre nou, cu excepţia lui Gorbaciov). Cam la fel judeca şi regele Prusiei, care prevedea eşecul căilor ferate, argumentând că “nimeni nu va da bani să ajungă de la Berlin la Postdam într-o oră când poate să facă o zi întreagă călare, dar gratis”.

- Incongruenţa în ritmul şi /sau logica unui proces. Un exemplu este acela al PC - urilor care efectuau extrem de repede instrucţiuni pentru care operatorul pierdea foarte mult timp pentru a le redacta în MS-DOS. Discrepanţa a fost rezolvată prin apariţia tehniciiWINDOWS, ceea ce a explicat în bună măsur succesul enorm al acesteia.

3. Necesităţile procesului sunt schimbări impuse de modificarea cererii, ofertei de materii prime, optimizării etc.