Managementul Performanței Întreprinderii și Platformele Business Intelligence

Prolog

Creierele sunt acum mai puternice decât ţările. În 1998, Norvegia dispunea de 17 miliarde de dolari americani în lichidităţi, bani depuşi în contul fundaţiei naţionale a petrolului. Suma reprezintă dividendul rezultat în urma a 30 de ani de producţie petrolieră în Marea Nordului. Treizeci de ani de muncă grea. Gândiţi-vă la miile de petrolişti cărora le-au bătut în faţă vânturile tăioase din Marea Nordului, cărora li se scurgea ploaia pe ceafă şi şi-au petrecut săptămâni în şir departe de familie şi prieteni. E o sumă de bani uriaşă, pusă grijuliu deoparte ca un fel de fond naţional de pensii, prin care o ţară mică se asigură că rămâne bogată. Şi totuşi nu se compară cu evaluarea pe piaţă a companiei Amazon.com, librăria virtuală care s-a deschis în vara anului 1995 şi care, după patru ani de afaceri, n-a scos un bănuţ profit. În luna mai 1999, Amazon.com a fost cotată la 23 de miliarde de dolari SUA, adică puţin peste jumătate din valoarea Yahoo (34,5 miliarde). O gaşcă de puşti tocilari i-a întrecut pe muncitorii petrolişti. Continuaţi să foraţi.

(Ridderstråle și Nordström 2007, 118)

In the current economic trend in any organization is to become intelligent organization and strategies through Business Intelligence (BI) new and innovative marketing to gain competitive advantage. Appeared in organizations such tools need proactive, engaged, high-impact reports from conventional dashboards, OLAP analyzes systems (Online Analytical Processing), and this is apparent and BI vendors ("performance Management - Cognos' Business Performance Management - SAP, "pervasive BI" - Microstrategy). Due to changes in industry, 2007 marked the end of what is typically about BI - methods, tools and systems for handling quantitative data used in building the necessary vision and performance analysis in decision making - and beginning a new era of BI , proactive, extensible, performance-oriented. This new era can be seen as a new perspective where ID is combined with business process management, business rules engines and other tools and techniques applied to direct and immediate impact on business decisions.

Noua eră BI integrează informaţia în procesele decizionale prin servicii de decizie, leagă procesele de afacere cu reguli de afacere care pot fi schimbate oricând şi integrează beneficiile BI cu capabilităţile oferite de echipă, colaborare şi managementul proceselor de afacere. Cele mai multe organizaţii se găsesc încă în etapa de început a maturităţii BI. Conform John Hagerty, vicepreşedinte la AMR Research, organizaţiile se pot afla în una din următoarele etape ale maturităţii BI [Henschen, 2008]:

a) etapa 1: introducerea instrumentelor BI în domeniile problemă ale organizaţiei;

b) etapa 2: introducerea instrumentelor BI în diferite părţi ale afacerii;

c) etapa 3: colaborarea şi recunoaşterea relaţiei cauză-efect între părţi diferite ale afacerii;

d) etapa 4: dirijarea organizaţiei astfel încât „toţi să cânte de pe aceeaşi partitură”.

Deşi piaţa BI poate fi considerată relativ matură, Datamonitor consideră că se află în continuă extindere şi consolidare. Astfel, până în 2012, piaţa BI va continua să se extindă cu o rată de creştere medie între 12% şi 13%, datorită: a) încercării de a capitaliza investiţia în aplicaţii adiacente (cum ar fi: ERP, CRM) şi b) volumului crescător de date din cadrul organizaţiei [Trifković & Gower, 2007]. În procesul de maturizare, piaţa BI înregistrează următoarele tendinţe:

- Extindere BI. În cadrul organizaţiei, BI va fi dezvoltat ca un instrument suport de decizie, care va permite accesul managerilor de pe fiecare nivel la inteligenţa şi indicatorii de performanţă cheie relevanţi.

- Consolidare organizaţională. Organizaţiile care au trecut prin primele etape ale maturităţii BI urmăresc să consolideze capabilităţile BI în jurul unei singure soluţii. Beneficiile unificării constau, în primul rând, în economii de achiziţie, integrare şi întreţinere, dar şi în avantaje, cum ar fi: monitorizarea activă a performanţelor afacerii şi alinierea obiectivului strategic în toată organizaţia.

- Instrumente de analiză avansate. Utilizarea procedurilor de analiză în cadrul procesului de management, creşterea volumului de date din cadrul organizaţiei, precum şi schimbarea modului de utilizare a analizelor (trecerea de la analize efectuate pe performanţele trecute, realizate de managementul superior, la analize de previziune a viitorului, realizate de o bază de utilizatori mai largă) conduc la necesitatea unor instru¬mente de analiză avansate. Analizele tind să devină orientate pe decizii şi inteligenţă şi să fie integrate direct în procesele afacerii.

- Instrumente de management avansate. Tendinţele înregistrate în 2007 şi valabile şi pentru 2008 sunt:

a) integrarea MDM-ului (Master Data Management) în portofoliul furnizorilor de baze de date şi BI;

b) dezvoltarea inteligenţei operaţionale cu ajutorul tehnologiei CEP (Complex Event Processing), concentrată pe monitorizarea şi analiza evenimentelor şi pe integrarea cu procesele de afacere şi managementul regulilor şi

c) virtualizarea datelor prin intermediul SOA (Service Oriented Architecture), MDM şi altele.

Termenul de e-business, introdus de către Lou Gerstner (Corporate Executive Officer la IBM), se referă la o afacere ce urmăreşte un proces ce se bazează pe un sistem informatic automatizat. Afacerile electronice permit companiilor să îşi sincronizeze procesarea datelor interne şi externe mult mai eficient şi flexibil, pentru a lucra mult mai aproape de parteneri si furnizori şi de a satisface mult mai bine nevoile şi aşteptările clienţilor.

În practică, e-business înseamnă mult mai mult decât comerţ electronic.

Diferenţa dintre cele două ar fi că termenul e-business defineşte strategia, pe când e-commerce-ul este un subset al acestei strategii. Comerţul electronic urmăreşte întărirea relaţiilor cu partenerii şi clienţii, precum şi îmbunătăţirea eficienţei folosind strategii de tip black box.

În cazul marketingului tradiţional, compania produce un bun sau un serviciu pe care îl vinde (Figura 1 - Două viziuni privind procesul de livrare a valorii (a)). În acest caz, există mecanisme de marketing doar în partea a doua a procesului. Compania cunoaşte ce trebuie să producă, iar piaţa va achiziţiona suficient din stocul existent pentru a genera profituri. Companiile ce folosesc această strategie au toate şansele să reuşească într-o economie condusă de lipsa de bunuri şi servicii, unde clienţii nu sunt exigenţi în ceea ce priveşte calitatea, caracteristicile funcţionale sau stilul produsului (de exemplu, produsele de uz zilnic în pieţele emergente).