Extras din proiect
CAP.3 FLUXUL TEHNOLOGIC
Sfecla de zahar are o compozitie complexa , contine circa 14-22% zaharoza, saponine, grasimi, substante pectice, azotate proteice si neproteice ( circa 1.1 % ), substante organice neazotate solubile 0.9% (zahar invertit, acizi organici), substante organice insolubile ( celuloza , pentozani, hemiceluloze ) si alti componenti in proportii mai reduse.
Compozitia chimica relativ complexa si structura anatomica a sfeclei de zahar determina un proces tehnologic destul de complicat cu multe faze de fabricatie.
Spalarea se face pentru eliminarea pamantului, nisipului si a altor impuritati, in contra curent cu apa.
Taierea in taitei se face cu masini speciale in forma de jgheab pentru favorizarea difuziunii.
Extragerea zaharului din sfecla se face prin difuziune in apa calda la temperatura de 70-72 grade C , care circula in contra curent, astfel incat zeama de extractie sa aiba intodeauna o concentratie de zahar mai mica decat a taiteilor.
Zeama de extractie obtinuta contine circa 12-18% substanta uscata, din care 85-90% reprezinta zaharoza.
Separarea impuritatilor din zeama de difuziune se face prin defecare cu ajutorul hidroxidului de calciu (var stins). Prin tratamentul cu var stins la cald, pana la o temperatura de 85 grade celsius, in etape se precipita cea mai mare parte a impuritatilor organice si minerale care se elimina prin filtrare. Zaharoza ramane in solutie sub forma de zaharat de calciu care este solubil in apa. Din zeama defecata, varul se elimina prin suflare de dioxid de carbon, care cu zaharatul de calciu formeaza carbonat de calciu, un precipitat care se separa prin filtrare.
Operatiunile de defecare, carbonatare si filtrare se repeta pana cand se obtine puritatea dorita pentru zeama de extractie.
Zeama subtire sulfitata se concentreaza prin fierbere in vid, se malaxeaza cu cristale fine de zahar, in vederea cristalizarii si se centrifugheaza. In urma centrifugarii se obtine zahar brut si melasa.
Zaharul brut se supune rafinarii prin spalarea cristalelor de substante organice aderente la suprafata acestora. Rafinarea continua cu dizolvarea zaharului brut in apa, albirea cu ajutorul carbunelui activ care fixeaza substantele colorante, filtrarea, concentrarea, malaxarea, centrifugarea si uscarea zaharului.
Calitatea zaharului este determinata de proprietatile psiho-senzoriale si cele de compozitie.
Dintre proprietatile zaharului, culoarea este esentiala, reprezentand un criteriu de evaluare ale gradului de rafinare si de diferentiere pe tipuri a zaharului.
Ambalarea, transportul si pastrarea zaharului
Prin sistemul de ambalare (ambalaj de desfacere, de transport sau manipulare) si de depozitare, zaharul trebuie protejat impotriva apei si a vaporilor de apa.
Ambalajul de desfacere va fi confectionat din pungi de hartie cu strat dublu.
Drept ambalaje de transport se folosesc saci de tesaturi liberiene, pentru zaharul nepreambalat sau cutii de mucava, palete – lazi metalice cu role, captusite cu hartie rezistenta, sulfat inalbita.
Patrarea si transportul zaharului se face in spatii curate, uscate la tempeartura constanta, racoroasa, de maxim 20 grade celsius, si cu o umiditate relativa a aerului de cel mult 75%. Continutul de apa si activitatea apei redusa din zahar nu favorizeaza dezvoltarea microorganismelor (bacterii, mucegai). Totusi normele de igiena stabilesc conditii microbiologice ce trebuie indeplinite (natura microorganismelor si gradul de infectare) la fel ca si pentru alte produse deshidratate, deoarece pe parcursul depozitarii, prezenta apei, umiditatea relativa a aerului ridicata si temperatura variabila din timpul pastrarii pot favoriza degradarea microbiologica.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Marketing -Infintarea unei Fabrici de Zahar.doc