Cuprins
- Introducere 2
- 1.Consideraţii generale privind control intern 4
- 2. Modelul COSO 6
- 2.1. Componentele modelului COSO 8
- 3. Modelul COCO 15
- 3.1. Structura modelului COCO 18
- 3.2. Scop si Angajament 18
- 3.3. Capacitate, Monitorizare si Invatare 19
- 4. Alte modele de control 22
- 5. Comparatie intre modelele COSO si COCO 25
- Concluzii 27
- Bibliografie 28
Extras din proiect
INTRODUCERE
Unul dintre cele patru principii de proiectare a sistemelor unei organizaţii este principiul controlului. Dintre toate sistemele ce asigură existenţa şi funcţionarea în parametri a unei entităţi, prioritare sunt cele contabile şi cele care relaţionează intens cu acestea.
Sistemul contabil efectuează controlul prin intermediul unui ansamblu de acţiuni şi tehnici, ca parte componentă a controlului intern de la nivelul ansamblului organizaţiei.
Toate tehnicile de control sunt aplicabile şi altor tipuri de agenţi economici, cum ar fi producătorii şi prestatorii de servicii, însă utilizarea acestor tehnici în operaţiunile comerciale oferă cea mai bună modalitate de prezentare. Sensurile atribuite cuvântului control şi utilizarea acestora sunt:
- de stăpânire a unei situaţii, a unui proces, a unei structuri, a unei organizaţii şi altele;
- de verificare a regularităţii sau conformităţii privind realizarea unui proiect, proces operaţie sau rezultat, comparativ cu exigenţele prestabilite, cu scopul de a descoperii eventualele abateri sau anomalii.
Controlul este un concept mult mai amplu, care cuprinde conceperea, realizarea şi funcţionarea sistemelor şi relaţiilor într-un anume mod, pe lângă verificare şi auditare se mai găsesc în cadrul controlului, filozofia şi atitudinea conducerii, gradul de educare, formare şi moralitatea angajaţilor etc.
Controlul intern este un proces dinamic care se adaptează continuu la modificările cu care se confruntă o entitate, cu implicarea directă a conducerii şi personalului de la toate nivelurile
organizaţiei, pentru a identifica şi aborda riscurile şi pentru a asigura în mod rezonabil că misiunea entităţii precum şi obiectivele generale au fost îndeplinite.
Într-un fel sau altul, toată lumea efectuează control în activităţile cotidiene şi în toate domeniile de activitate de aceea CONTROLUL este o preocupare generală.
Din aceste considerente, toţi oamenii care fac afaceri, dar mai ales managerii, profesionişti în domeniu au în permanenţă în faţă întrebarea “Ce putem face pentru a deţine un control mai bun al activităţilor?”
În ultimele decenii, managerii au devenit mai interesaţi şi s-au implicat tot mai mult în monitorizarea mai atentă a sistemului de control intern prin evaluarea riscurilor cu care se confruntă.
Perspectiva generală a controlului, care cuprinde toate aspectele/domeniile unei organizaţii, a condus către necesitatea grupării tuturor activităţilor de control pentru a forma un tot integrat, un model sau un cadru de control.
Toate organizaţiile au realizat nevoia existenţei unui cadru de control de bază care să constituie suportul pentru construirea sistemelor proprii de control intern.
În acest sens, IIA a emis un set de criterii de evaluare organizaţională pe care auditorul intern poate să le utilizeze pentru verificarea sistemelor de control intern.
Implementarea unui sistem de control intern adecvat pe baza unui cadru de control general are rolul de a promova un mediu de control corect în organizaţii, iar la rândul său mediul de control permite unei organizaţii să-şi dezvolte propria strategie de control ca răspuns la eventualele riscuri pentru atingerea obiectivelor.
Inexistenţa unui cadru de control contribuie la fragmentarea activităţii de evaluare a riscurilor de activităţile de control intern iar eforturile auditorului intern vor fi mai puţin valoroase şi nu vor fi direcţionate către un tablou integrat, care să reflecte corelat slăbiciunile organizaţiei.
Preocupări legate de incoerenţele sistemului de control intern, care se constituie într-un răspuns la evaluările riscurilor şi asigurarea rezonabilă pe care trebuie să o ofere acestea managementului general au fost în atenţia permanentă a specialiştilor în domeniu.
Pe plan internaţional sunt recunoscute două cadre de control, care au fost concepute pentru a organiza sistemul de control astfel încât să răspundă cerinţelor managementului riscurilor, pe lângă altele specifice unor domenii, şi anume:
- Modelul COSO – SUA;
- Modelul CoCo – Canada;
- Alte modele de control.
Bibliografie
Ghița Marcel,
Ghiţă E,
Ghiţă E,Ghita M,
Domnişoru S., Vînătoru S,
Controlul financiar componentă a mecanismului economiei de piaţă,Editura Universitaria, Craiova, 1995.
Audit public intern, Editura Sitech, Craiova, 2007.
Audit si control, Editura Fundatiei “Romania
de Maine”, Bucuresti, 2007.
Audit şi control intern – preliminarii conceptuale şi procedurale, Editura Sitech, Craiova, 2008.
Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor, Ediţia a II-a, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda de Nord, 2002.
Institutul Canadian al Contabililor Autorizaţi – C.I.C.A
OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Metode de Gandire Referitoare la Controlul Intern - Modelul American Coco si Modelul Canadian Coco.doc