Metodele de Calcul ale Produsului Intern Brut

PIB, principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă

rezultatul final al activităţii de producţie a unităţilor producătoare rezidente. Acesta se calculează prin următoarele metode:

a) Metoda de producţie:

PIB = VAB + IP + TV – SP , în care:

PIB = PIB (preţ de piaţă)

VAB = Valoarea adăugată brută (preţ de bază)

IP = Impozite pe produse

TV = Taxe vamale (drepturi asupra importurilor)

SP = Subvenţiile pe produse

b) Metoda cheltuielilor:

PIB= CF + FBCF + VS + (E - I), în care:

CF = Consumul final efectiv

FBCF = Formarea brută de capital fix

VS = Variaţia de stoc

E = Exporturile de bunuri şi servicii

I = Importurile de bunuri şi servicii

c) Metoda veniturilor:

PIB = R + EBE + AIP – ASP + IP+TV-SP, în care:

R = Remunerarea salariaţilor

EBE = Excedentul brut de exploatare

AIP = Alte impozite pe producţie

ASP = Alte subvenţii pe producţie

IP = Impozite pe produse

TV = Taxe vamale

SP = Subvenţiile pe produse

Versiunile conturilor naţionale anuale

Construirea conturilor naţionale anuale presupune realizarea mai multor versiuni ale acestora:

Varianta definitivă, care presupune:

- elaborarea secvenţei complete de conturi nefinanciare ale sectoarelor

instituţionale prevăzute de SEC şi a tabelului de sinteză a sectoarelor

instituţionale, Tabelul Conturilor Economice Integrate (SEC 95);

- realizarea echilibrului resurse-utilizări, în preţuri curente şi constante (ale anului precedent), pentru 105 produse;

- elaborarea Tabelului Intrări-Ieşiri, în preţuri curente şi constante, pe 105 ramuri x 105 produse;

- realizarea arbitrajului între indicatorii sectoarelor instituţionale şi cei ai ramurilor de activitate. Ca rezultat, cele două tabele de sinteză ale conturilor naţionale nefinanciare sunt realizate în deplină concordanţă.

Pentru elaborarea variantei definitive a conturilor naţionale se utilizează surse de date anuale detaliate (surse statistice, financiar-contabile, administrative).

Varianta definitivă a conturilor naţionale anuale este disponibilă la doi ani de la încheierea anului de referinţă.

Varianta semidefinitivă, care constă în calcularea PIB în preţuri curente şi

constante prin metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la un an de la încheierea anului de referinţă. La baza calculelor stau aceleaşi surse de date utilizate pentru varianta definitivă, dar gradul de detaliere este mai redus.

Varianta provizorie, care constă în calcularea PIB în preţuri curente şi constante prin metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la 75 de zile de la încheierea anului de referinţă. La baza calculelor stau surse de date infra-anuale, precum şi o serie de estimări.

Exista mai multe moduri de calcul al PIB-ului:

1. Metoda cheltuielilor (dupa destinatie) - bunurile produse se indreapta catre 4 destinatii majore:

- consumul populatiei (C)

- investitii (tractoare, utilaje etc.) (I)

- cheltuieli guvernamentale (G)

- bunuri destinate exportului (X)

PIB = C + I + G + X

Pentru a obtine valoarea PIB-ului, adunam cele 4 categorii si scadem importurile (M).

Produsul intern brut reprezinta valoarea tuturor bunurilor finale produse intr-o economie. Bunurile intermediare nu se iau in calcul (ex.: microprocesorul - bun intermediar - ulterior folosit in cadrul unui produs final - calculator).

2. Metoda valorii adaugate - aceasta metoda presupune insumarea valorii productiei intermediare.

Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre cat primeste un producator si cat plateste acesta pe bunurile intermediare. Conform acestei metode PIB reprezinta suma valorilor adaugate in fiecare industrie.

3. Metoda venitului - PIB se poate calcula prin insumarea tuturor veniturilor obtinute in economie. Veniturile se impart in:

- salarii

- dobanzi

- rente

- profituri

Acestea patru insumate reprezinta venitul national.

Daca la acestea adaugam impozitele indirecte si cheltuielile efectuate cu inlocuirea capitalului uzat (amortizare), obtinem produsul intern brut.

Probleme legate de calculul PIB:

1. PIB nu ia in considerare decat valoarea productiei finale, dar astfel ne putem crea impresia gresita ca, consumul populatiei determina practic marirea PIB-ului. De exemplu PIB-ul Romaniei este de aproximativ 40 miliarde de dolari, din care consumul reprezinta aproximativ 30 de miliarde dolari (s-ar parea ca, consumul determina PIB-ul).

2. Calitatea bunurilor evolueaza; daca intr-un interval de 10 ani productia de bunuri a ramas la fel (dar calitatea lor a sporit semnificativ), putem spune ca productia societatii a ramas la fel?

3. Anumite tranzactii sunt omise din calculul PIB-ului (productia proprie - din gospodarie - nu este luata in calcul, dar daca angajez pe cineva sa faca treburile casnice, atunci aceasta activitate este luata in calcul). Tranzactiile ilegale pot avea valori foarte mari, dar nici ele nu se iau in calcul (ex.: in SUA economia subterana produce aproximativ 10% din PIB, dar in Nigeria, aceasta reprezinta peste 70% din PIB). Serviciile publice sunt incluse in PIB, dar ele nu sunt evaluate la preturi de piata, ci dupa metodele costurilor. Ex.: Guvernul creste salariile profesorilor - PIB creste; guvernul construieste un pod cu un cost dublu decat cel estimat initial - PIB creste.

PIB nu masoara "gradul de fericire" al unor societati. Alaturi de PIB se mai calculeaza produsul national (PNB), care insumeaza productia obtinuta de cetatenii unei tari, inclusiv cea obtinuta in strainatate, minus productia obtinuta de straini in tara respectiva.