Monografie sănătate - Spital Clinic de Recuperare Iași

Capitolul 1.

Organizarea şi conducerea gestiunii financiare la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi

“Resursele financiare ale statului împreună cu resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi cu cele ale instituţiilor publice alcătuiesc resursele financiare publice.”

Statul român realizează o bună parte din sarcinile ce decurg din funcţiile sale printr-o reţea vastă de instituţii ale puterii şi administraţiei de stat, instituţii de învăţămînt, instituţii sanitare, instituţii ale justiţiei şi procuraturii, instituţii ale armatei.

Instituţiile de stat sunt caracterizate prin aceea că nu-şi acoperă cheltuielile din venituri proprii, vărsând de regulă la buget toate sumele realizate sub formă de venit. Primesc în schimb de la bugetul statului fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Datorită legăturii lor strânse cu bugetul de stat, realizată atât prin intermediul veniturilor cât şi prin intermediul cheltuielilor, această categorie de unităţi poartă denumirea de instituţii bugetare.

Instituţiile bugetare, ca unităţi care îndeplinesc anumite funcţii sociale, dispun de un anumit patrimoniu, de anumite mijloace materiale şi băneşti, pe care sunt obligate să le folosească potrivit normelor legale, cu o mare eficienţă. Ele sunt obligate să înregistreze cu ajutorul unui sistem propriu de evidenţă toate operaţiile economico-financiare produse de mişcarea acestor mijloace. Cu ajutorul evidenţei este necesar să se asigure înregistrarea la zi a veniturilor realizate şi a plăţilor de casă efectuate, pe fiecare din subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a cheltuielilor efective ocazionate.

Trăsături:

- nu au scop lucrativ (în sensul de a produce activităţi şi servicii productive) şi nu sunt creatoare de profit;

- finanţarea cheltuielilor de funcţionare (cunoscute şi sub denumirea de cheltuieli curente) şi a investiţiilor instituţiilor se asigură în felul următor:

- integral de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;

- din veniturile extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale;

- din veniturile extrabugetare cu destinaţie specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege;

- instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţii lor, mijloace materiale şi băneşti primite gratuit de la persoane juridice şi fizice;

- veniturile publice sunt formate din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de lege comparativ cu veniturile unităţilor productive care provin din vânzarea produselor, prestarea serviciilor sau din executarea de lucrări.

- sumele rezultate din vânzarea unor imobile sau din vânzarea altor bunuri aparţinînd unor instituţii publice se varsă integral la bugetul de stat sau la bugetele locale;

- sumele încasate din concesionarea unor bunuri ale statului constituie venit al bugetului de stat sau a bugetelor locale;

- veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice se încasează, se administrează şi se contabilizează de către instituţiile în cauză fără a se efectua vărsăminte din acestea la bugetul de stat sau la bugetele locale;

- mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiţii sau primite în mod gratuit, majorează fondul social al instituţiei publice;

- instituţiile publice nu calculează şi nu înregistrează amortizarea mijloacelor fixe decât la activităţile productive şi la serviciile prestate cu caracter productiv aflate în subordinea instituţiei publice;

- au planuri de conturi specifice instituţiei publice;

- purtătorii primari de informaţie folosiţi de instituţiile publice sunt:

- comuni: factură, chitanţă, bon consum, stat de plată;

- specifici: listă de alimente, cerere pentru deschidere de credite, dispoziţie bugetară privind repartizarea creditelor.

- întocmesc darea de seamă contabilă la sfârşitul perioadei de gestiun, respectiv trimestrial.

1.1. Scurt istoric

Entitatea publică studiată se numeşte „Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi” şi este o unitate sanitara cu personalitate juridica, infiintată prin Decizia nr. 785/1977 a Consiliului Popular al Judetului Iasi. Se află in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, ca autoritate centrala in domeniul sanatatii iar la nivel local Autoritatii de Sanatate Publica a Judetului Iasi.

Sediul Spitalului Clinic de Recuperare Iasi este in Iasi, strada Pantelimon Halipa nr.14.

1.2. Domeniu de activitate

Obiectul de activitate al Spitalului Clinic de Recuperare Iasi consta in urmatoarele :

• Asistenta medicala de specialitate curativa, preventiva si de recuperare a bolnavilor care au domiciliul in municipiul si in judetul Iasi, precum si a celor care au domiciliul in alte judete ;

• Indrumarea metodologica in specialitate a unitatilor sanitare din municipiu si judetul Iasi, precum si din alte judete ;

• Efectuarea de studii si cercetari medicale in legatura cu aplicarea de metode noi de investigatii si tratament ;

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, publică sau privată, cu scop patrimonial sau nepatrimonial, care asigură servicii medicale, cu număr de 680 paturi în construcţia nouă, cu paturi prin preluarea secţiei de recuperare neurologică de la Spitalul Clinic de Neurologie Iaşi, Creşa nr.19 cu 100 paturi cu program de funcţionare in 1,5 tură, cât şi circumscripţiile sanitare rurale Movileni, Gropniţa şi Focuri.

1.3. Organizarea internă

Spitalele sunt unităţi sanitare cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale. Aceste servicii pot fi: preventive, curative, de recuperare şi paliative, de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou-născutului.

Spitalele participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei, potrivit competenţelor stabilite de Ministerul Sănătăţii.

Spitalele răspund, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, ce determină prejudicii cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente. Pentru prejudicii cauzate pacienţilor din culpă medicală, răspunderea este individuală.

Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricarei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil.

Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică. Ministerul Sănătăţii Publice organizează concurs sau licitaţie publică, după caz, pentru angajarea managerului. Managerul, persoană fizica sau juridica, încheie contract de management cu Ministerul Sănătăţii Publice pe o perioada de 3 ani cu evaluare anuală. Contractul poate fi reînnoit sau poate înceta în urma reevaluării pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.