Orientări Moderne și Tendințe în Finanțarea Educației

1.Finanţarea educaţiei în România

Educaţia reprezintă unul din factorii cheie care contribuie în mod decisiv la dezvoltarea unei societăţi.Nu există societate civilizată si prosperă din punct de vedere economic şi cultural care să nu acorde o atenţie deosebită acestui domeniu.Sistemul educaţional este unul care trebuie administrat cu multă grijă.

România are nevoie să investească în educaţie Toate rapoartele Ministerului Educaţiei arată că sistemul de educaţie este subfinanţat şi că există o nevoie naturală de a suplimenta deficitul.Pentru a îndeplini acest obiectiv este nevoie de resurse financiare.

Ca România să intre în clubul select al ţărilor care alocă un procent semnificativ din PIB pentru educaţie este nevoie de mai mult decât o realocare sau o reaşezare a împărţirii bugetare.Este nevoie de creştere economică si de creşterea veniturilor la bugetul de stat.

Cu o creştere economică mică, dar mult mai bună ca în unele state europene falimentare,singura şansă de a creşte veniturile la bugetul de stat o reprezintă diminuarea evaziunii fiscale Ar fi una dintre măsurile pe termen scurt ,mediu şi lung care ar aduce bani în plus la bugetul de stat.Astfel ar fi mai mulţi bani pentru educaţie.

Atât în 2011, cât şi în 2012 bugetul educaţiei reprezintă aproximativ 4% din PIB,un procent relativ egal cu cel din 2010.Dacă ar fi să facem, o comparaţie cu media ţărilor europene vom regăsi un procent de 5,1% din PIB.Republica Slovacia alocă 3,8 % din PIB ,reprezentând cea mai mică pondere din ţările UE, în schimb ,la polul opus, Danemarca alocă 8% din PIB.Vecinii noştri unguri alocă 5,4%,pe când cei bulgari alocă 4,2%.

‘’Obiectivul creşterii ponderii în PIB nu trebuie abandonat Chiar şi în această perioadă de criză severă.Educaţia va ramâne o componentă a societăţii ,care nu trebuie abandonată indiferent de ce se va întâmpla.’’

2.Tipuri de sisteme în finanţarea educaţiei

Sistemul educaţional din România are următoarele componente principale:învăţământul preşcolar,învăţământul obligatoriu(învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior), învăţământul secundar superior ,învăţământul tehnic si învăţământul profesional si formarea profesională şi finanţarea educaţiei se realizează în raport structura cu acestui sistem

Fondurile bugetare sunt alocate in mod special către învăţământul primar si secundar datorită numărului elevilor din aceste grade de învăţământ.Finanţarea învăţământului este asigurată prin următoarele surse:bugetul statului(central sau local),surse ale populaţiei ,ale întreprinderilor destinate acţiunilor de învăţământ şi educaţie,donaţii ,sponsorizări ,venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ si alte resurse externe. Învăţământul este finanţat pe 3 categorii central de instituţii: învăţământul primar şi gimnazial, învăţământ liceal/secundar şi învăţământ superior.

2.1 Bugetul statului

Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt o componentă definitorie a cheltuielilor cu caracter social-cultural,ocupând un loc central între acţiunile finanţate de către stat ,în cadrul acestei categorii,în actuala etapă a evoluţiei societăţii ,confirmând creşterea rolului învăţământului ca factor de progres şi civilizaţie.Finanţarea învăţământului din bugetul statului este diferită în funcţie de structura sistemului bugetar.În unele ţări finanţarea învăţământului preuniversitar revine bugetelor statelor sau bugetelor locale care folosesc resurse fiscale proprii,dar pot primi şi subvenţii de la bugetul central sau guvernamental.

În ţările dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare există două tipuri de unităţi de învăţământ: publice(care în cea mai mare parte sunt finanţate de către stat)şi particulare/private(care pot fi independente sau parţial subvenţionate de stat).Învăţământul privat este supus controlului statului şi se conformează reglementărilor oficiale privind numărul şi pregătirea cadrelor didactice,organizarea învăţământului ,datele şi structura examenelor.

Principala sursă de finanţare a unităţilor de învăţământ private sunt taxele şcolare datorate de elevi/studenţi ,dar pot primi şi donaţii ,sponsorizări.În cazul în care aceste venituri sunt insuficiente unei funcţionări normale,instituţia primeşte alocaţii de la buget si astfel se consideră o unitate subvenţionată.

Învăţământul de stat este asigurat din fondurile publice ,în limita a cel puţin 4% din PIB.Bugetul de stat participă cu aproape 75% din totalul cheltuielilor pentru învăţământ

De la bugetul de stat este asigurată şi finanţarea parţială a transportului în comun ,precum şi tarife reduse cu 50 % pentru accesul la muzee,concerte şi alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile publice,de aceste facilităţi beneficiind şi elevii şi studenţii din învăţământul particular acreditat.