Politici monetare în țările central și est europene

Politica monetara reprezinta unul din instrumentele politicii economice, prin intermediul careia se actioneaza asupra cererii si ofertei de moneda din economie. Importanta politicii monetare rezulta din obiectivul fundamental al acesteia, respectiv stabilitatea preturilor, la care se adauga limitarea inflatiei si mentinerea valorii interne si externe a monedei. Responsabilitatea indeplinirii acestor obiective revine bancii centrale, care detine monopolul in formularea si transpunerea in practica a obiectivelor politicii monetare.

1. MISIUNEA ŞI POZIŢIA OFICIALĂ A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

1.1 Obiectivul BCE

Banca Centrală Europeană (BCE) a fost înfiinţată în 1999 cu scopul de a implementa şi coordona politica monetară în interiorul Uniunii Economice şi Monetare (UEM). În conformitate cu articolul 105 din Tratatul UE, obiectivul principal al BCE este menţinerea stabilităţii preţurilor din zona euro. Asigurarea stabilităţii preţului este contribuţia cea mai importantă prin care politica monetară poate să realizeze un mediu economic favorabil şi un nivel înalt al ocupării.

În primul rând, decenii de experienţă practică şi numeroase studii economice sugerează că o politică monetară orientată spre menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen lung, va contribui pe deplin la îmbunătăţirea perspectivelor economice şi la ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor.

În al doilea rând, fundamentele teoretice ale politicii monetare, precum şi experienţa dobândită din trecut, dovedesc faptul că politica monetară poate influenţa, în ultimă instanţă, numai nivelul preţurilor din economie. Astfel, menţinerea stabilităţii preţurilor este singurul obiectiv realizabil pe care politica monetară îl poate atinge pe termen mediu.

1.2 Instrumentele BCE

Punerea în aplicare a politicii monetare unice se face într-o manieră descentralizată, în sensul că deciziile sunt luate de BCE, dar majoritatea operaţiunilor sunt efectuate de băncile centrale naţionale.

Se consideră că BCE dispune de toate instrumentele şi puterile necesare pentru a aplica o politică monetară eficace.

Instrumentele utilizate de Eurosistem( sistem bancar central al zonei euro, Eurosistemul este format din: BCE şi băncile centrale naţionale (BCN) ale celor 16 state membre ale UE, a căror monedă comună este euro) pentru implementarea politicii monetare unice se împart în operaţiuni de open market, facilităţi permanente şi rezerve minime obligatorii.

a) Operaţiuni de piaţă monetară

Operaţiunile de piaţă monetară reprezintă instrumentul cel mai important. Acestea contribuie la

• controlarea ratelor dobânzilor,

• gestionarea situaţiei lichidităţilor pe piaţa monetară şi

• la indicarea orizontului de politică monetară.

Operaţiunile de piaţă monetară pot fi clasificate în următoarele patru categorii:

• operaţiuni principale de refinanţare, care sunt tranzacţii reversibile, periodice, în vederea furnizării de lichidităţi, efectuate cu o frecvenţă săptămânală şi având în mod obişnuit o scadenţă de o săptămână;

• operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung, care sunt tranzacţii reversibile în vederea furnizării de lichidităţi, efectuate cu o frecvenţă lunară şi având în mod obişnuit o scadenţă de trei luni;

• operaţiuni de reglaj fin, care sunt executate ad-hoc, în scopul de a gestiona situaţia lichidităţilor pe piaţă şi de a controla ratele dobânzilor, în special pentru a atenua efectele asupra ratelor dobânzilor determinate de fluctuaţii neaşteptate ale lichidităţilor de pe piaţă;

• operaţiuni structurale, realizate prin emiterea de certificate de creanţă şi prin apelul la tranzacţiile reversibile şi tranzacţiile definitive.

b) Facilităţi permanente

De asemenea, Eurosistemul oferă facilităţi permanente, având ca scop furnizarea şi absorbţia de lichiditate overnight şi stabilirea limitelor pentru ratele dobânzilor overnight de pe piaţa monetară.

Sunt disponibile două facilităţi permanente:

• facilitatea de creditare marginală, care permite contrapartidelor (instituţii financiare precum băncile) să obţină lichiditate overnight de la băncile centrale naţionale în schimbul unor active eligibile şi

• facilitatea de depozit, care poate fi utilizată de contrapartide pentru a plasa depozite overnight la băncile centrale naţionale.

c) Rezerve minime obligatorii

În cele din urmă, Eurosistemul impune instituţiilor de credit să constituie rezerve minime obligatorii în conturile deschise la băncile centrale naţionale. Obiectivul regimului privind rezervele minime obligatorii este stabilizarea ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară şi crearea (sau accentuarea) unui deficit structural de lichidităţi.

1.3 Strategii de politică monetară

• Ţintirea cursului de schimb

• Ţintirea agregatelor monetare

• Ţintirea directă a inflaţiei

2. CARACTERISTICILE POLITICII MONETARE ÎN ŢĂRILE CENTRAL ŞI EST EUROPENE

În mai 2004, zece ţări central şi est europene – Cehia, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia şi Ungaria – au intrat în Uniunea Europeană. Odată cu aderarea la UE aceste state au statutul de ţară cu derogare, iar adoptarea euro le va aduce calitatea de membru deplin.

În această etapă, băncile centrale naţionale (independente) devin membre ale Sistemului European de Bănci Centrale, politica economică, monetară şi de schimb devin probleme de interes comun, statele trebuie să aibă în vedere concordanţa cu obiectivele BCE, participarea la Mecanismul Ratei de Schimb II (ERM II) şi să prezinte programe de convergenţă.