Cuprins
- CAP. I Notiuni generale privind activitatea de aprovizionare cu marfuri, materii prime si materiale5
- 1.1. Notiunea de aprovizionare. Locul aprovizionarii in politica economica a agentilor comerciali5
- 1.2. Obiective si strategii in cadrul politicilor de aprovizionare.7
- 1.3. Fundamentarea politicilor de aprovizionare12
- 1.3.1. Structura si natura furnizorilor Selectia si relatiile cu furnizorii13
- 1.3.2. Resursele economice care sunt la dispozitia agentilor economici în procesul de fundamentare a politicilor de aprovizionare.16
- 1.3.3. Cheltuieli de aprovizionare17
- 1.4. Gestiunea aprovizionarii cu marfuri18
- 1.4.1. Gestiunea si tipurile de agenti economici.18
- 1.4.2. Componentele tehnico-economice ale procesului de aprovizionare.20
- 1.5. Politici de aprovizionare. Clasificare 22
- 1.5.1. Politici independente de aprovizionare23
- 1.5.2. Politicile asociate de aprovizionare24
- 1.5.3. Politicile integrate de aprovizionare25
- CAP. II Politica stocurilor de marfuri in comert.28
- 2.1. Rolul stocurilor si importanta optimizarii lor.29
- 2.1.1. Locul si functiile stocului in activitatea comerciala.29
- 2.1.2. Categorii de stocuri31
- 2.1.3. Indicatorii stocurilor de marfuri.33
- 2.1.4. Factorii care influenteaza nivelul, dinamica si structura stocurilor de marfuri 34
- 2.1.5. Caracteristici ale gestiunii stocurilor.35
- 2.2. Restrictiile unui sistem de gestiune a stocurilor.37
- 2.2.1. Evolutia nevoilor întreprinderii si previziunea lor.38
- 2.2.2. Nivelul de serviciu.39
- 2.2.3. Costul stocajului.40
- 2.2.4. Sistemul informational41
- 2.3. Normarea stocurilor.42
- 2.3.1. Metode de normare a stocurilor. Clasificare.43
- 2.3.2. Parametrii de baza ai normarii stocurilor. Modelul Wilson.46
- CAP. III Prezentarea generala a S.C. GOLDEN KEBAB S.R.L.49
- 3.1. Scurt istoric si date de identificare ale societatii.49
- 3.2. Prezentarea restaurantului ca locatie de aprovizionare si desfacere a S.C. GOLDEN KEBAB S.R.L50
- 3.3. Structura organizatorica.52
- 3.4. Specificul activitatii departamentului alimentatie.55
- 3.4.1. Bucataria55
- 3.4.2. Fluxul tehnologic din bucatarie.56
- 3.5. Caracterizarea economico-financiara.58
- CAP. IV Rationalizarea activitatii de aprovizionare cu marfuri, materii prime si materiale la S.C. GOLDEN KEBAB S.R.L.61
- 4.1. Situatia stocurilor întreprinderii pentru perioada 1 martie 1 aprilie .61
- 4.1.1. Tipurile de produse comercializate si ingredientele ce intra în componenta unui preparat culinar 62
- 4.1.2. Stocul la 1 martie, stocul la 1 aprilie si cantitatile aprovizionate pe parcursul lunii martie64
- 4.2. Cererea maxima si necesarul de materii prime aferente acesteia 68
- 4.2.1. Determinarea necesarului de materii prime pe baza consumului specific calculat pentru luna martie care poate satisface cererea maxima70
- 4.2.2. Compararea necesarului de materii prime si marfuri pentru cererea maxima cu stocurile disponibile.72
- 4.3. Vânzarile realizate in luna martie.77
- Concluzii si propuneri.83
- Anexe
- Bibliografie
Extras din proiect
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE APROVIZIONARE CU MARFURI, MATERII PRIME SI MATERIALE
Activitatea de aprovizionare este subordonata proceselor de stocare si vânzare, dar apare si ca generatoare a circuitului economic în întreprinderea comerciala. Aceasta dubla ipostaza explica plasarea aprovizionarii dupa cele doua procese, ca fiind determinata de acestea, dar si abordarea politicii de aprovizionare ca o politica activa, menita sa influenteze întreaga activitate economica a unitatilor comerciale.
1.1. Notiunea de aprovizionare. Locul aprovizionarii în politica economica a agentilor comerciali
Realizarea actelor de schimb în comert impune constituirea de catre agentii economici a ofertei de marfuri în cantitati si structuri adecvate, potrivit locului si timpului în care se manifesta cererea de produse pentru consumul intermediar sau final. Aceasta actiune defineste aprovizionarea cu marfuri a unitatilor comerciale, proces cu largi implicatii asupra stocarii si vânzarii marfurilor si a eficientei lor economice .
Aprovizionarea cu marfuri a punctelor de vânzare si depozitelor comerciale reprezinta, în corelatie strânsa cu oferta de marfuri pe piata, un proces cu implicatii majore adânci asupra eficientei stocarii si vânzarii marfurilor. În fapt, aprovizionarea înseamna ansamblul operatiunilor care permit firmei de comert, cu ridicata sau cu amanuntul, sa dispuna de bunurile economice si serviciile necesare desfasurarii în conditii optime a activitatilor ei.
Aprovizionarea este un ansamblu de operatii care-i permit întreprinderii sa dispuna în permanenta de bunurile si serviciile provenind din mediul comercial.
Notiunea de aprovizionare presupune procesele economice si tehnice prin care are loc atragerea resurselor pentru nevoile consumatorilor de bunuri intermediare sau finale. Aprovizionarea este considerata fie ca o functie a întreprinderilor industriale si comerciale, publice sau private, sinonima cu cumpararea, fie înglobând cumpararea (tranzactiile de achizitionare) si activitatile care urmeaza acestora (transportul, receptia, stocarea, depozitarea, controlul etc.).
Daca se considera aprovizionarea componenta a actelor comerciale, rezulta din continutul ei scopul diferit pentru care ea se efectueaza, în functie de locul pe care agentii economici îl detin în circuitul capitalului social, acela de producatori, comercianti sau consumatori.
Pentru producatori aprovizionarea înseamna actele de cumparare a factorilor de productie, specificul ei fiind determinat de nevoile productiei, de caracteristicile pietei acestor produse si de specificul circulatiei produselor.
Pentru comercianti aprovizionarea reprezinta actele comerciale de intermediere a schimbului dintre producatori, dintre producatori si comercianti si dintre comerciantii detailisti si consumatorii finali. Deci, comerciantii aprovizioneaza producatorii cu factori de productie sau consumatorii cu bunuri finale. De asemenea, relatiile de aprovizionare au loc si între comercianti angrosisti si detailisti, pentru formarea ofertei în scopul aprovizionarii consumatorilor de bunuri finale.
În cazul consumatorilor de bunuri finale, aprovizionarea este relatia de însusire a bunurilor necesare satisfacerii nevoilor de trai în schimbul unei sume de bani, pentru consumatorii individuali si a bunurilor pentru consumul public si pentru administratie, al statului si al agentilor economici.
Orice relatie de aprovizionare (cumparare) se încadreaza în relatiile de schimb si reprezinta pentru partenerul de schimb un act de vânzare. Cu toate acestea, cele doua acte sunt de natura diferita. Pentru producator vânzarea înseamna încheierea circuitului economic al bunurilor produse, în timp ce pentru comerciant sau orice cumparator acest act înseamna începutul circuitului economic pentru formarea stocurilor si asigurarea vânzarilor.
Aprovizionarea comertului este o componenta a lantului de activitati din cadrul distributiei produselor. Ea se înscrie în acest lant prin urmatoarele operatiuni:
- actele de vânzare-cumparare dintre furnizori si întreprinderile comerciale cu ridicata sau cu amanuntul. Ele sunt însotite de toate atributele pe care le presupune schimbul (negocierea, încheierea tranzactiilor, perfectarea contractelor, relatii monetare, transfer de proprietate);
- operatiunile tehnico-economice care însotesc trecerea marfurilor de la producator (furnizor) la beneficiar (comerciant, utilizator) si anume livrarea marfurilor, transportul si receptionarea acestora;
- formele de miscare a marfurilor care desemneaza tipurile de circuite de distributie;
- formele institutionale de organizare a sistemului de aprovizionare;
- relatiile monetare (bancare, de asigurari) si relatiile de procurare a unor servicii (transport, cercetarea pietei, publicitate).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rationalizarea Activitatii de Aprovizionare cu Marfuri Materii Prime si Materiale la SC Golden Kebab SRL
- anexe.doc
- BIBLIOGRAFIE.DOC
- CAPI~1.DOC
- CAP~2.DOC
- CAP~3.DOC
- CAP~4.DOC
- Concluzii.doc
- COPERTA.DOC
- CUPRINS.DOC
- INTRODUCERE.DOC