Extras din proiect
CAPITOLUL 1
EVALUARE ȘI ESTIMARE ÎN CONTABILITATE.
1. Analiza evoluției privind evaluarea si estimarea în contabilitate.Domeniul de cuprindere
Din perspectiva cronologică, un prim pas in accepțiune de evaluare apare în antichitatea greacă, unde se pare că încasărilor li se dădea o altă valență decât valoarea monedei , fără însă a conștientiza acest lucru. Procesul de evaluare este dezbătut pentru prima dată în Tratatul lui Luca Paciolo care vedea contabilitatea ca proces de evidențiere a tranzacțiilor unei persoane și de determinare a averii sale. Reflectarea se face asupra întregii averi care determină necesitatea unei unități de evaluare și a unor criterii de evaluare.
Procesul de evaluare a fost abordat inițial din punctul de vedere cantitativ. Din cele mai vechi timpuri contabilitatea a fost orientată mai ales către recunoașterea evenimentelor și tranzacțiilor care generau încasări și plăți, și mai puțin către evaluarea elementelor generate de tranzacții. În acest sens, deși contabilitatea este prin definiție o știință a evaluării prin care se proiectează elemente monetare, prin urmare comensurabile, conceptul de evaluare s-a dezvoltat oarecum mai târziu. Se explică această evoluție timidă prin faptul că evenimentele erau relatate exclusiv prin încasări și plăți, care se concretizau în numerar, o valoare cu formă cantitativă/fizică și care disimula nevoia de criterii de evaluare.
Urmărind cronologic evoluția, R. H. Homburger consideră că măsurarea valorilor contabile în corelație cu tehnicile de recunoaștere prinde contur abia o dată cu revoluția industrială. Inițial, aspectul cel mai important al evaluării a fost conectat la determinarea costurilor, ca necesitate pentru conducerea întreprinderii în scopul luării deciziilor și doar ulterior, concomitent cu necesitatea oferirii informațiilor către utilizatorii externi, apare conceptul de evaluare la nivelul situațiilor financiare. Scopul esențial al evaluării constă in determinarea poziției financiare și a rezultatului activității întreprinderii. Astfel, pentru evaluarea poziției financiare a unei întreprinderi este necesar să se evalueze activele și datoriile sale, iar cu ajutorul acestora să se evalueze capitalul. Pentru evaluarea performanței societății trebuie să se evalueze veniturile și cheltuielile, iar într-o concepție generalizată, să se evalueze capitalul . O asemenea modalitate de definire a evaluării este prezentă și în Cadrul general IASB: procesul prin care se determină valorile la care structurile situațiilor financiare vor fi recunoscute în Bilanț și în Contul de profit și pierdere.
Activele, datoriile, veniturile și cheltuielile, ca reflectari ale tranzacțiilor și evenimentelor economice, sunt conectate la mediul socio - economic în perpetua schimbare care impune participantul (în speță societatea) la un comportament flexibil. Schimbarea țintelor activității întreprinse de aceeași entitate ca urmare a rodării comportamentului la mediu determină fluctuații ale evaluării aceluiași lucru de către aceeași persoană în momente diferite.
Acest fenomen se petrece pentru că evaluarea este un element dependent de de preferințe subiective, ca și consens al mai multor “obiectivități” pentru care nu există un tipar. Dacă pentru aceeași persoană evaluarea diferă în funcție de ancorarea în timp, cu atât mai evidentă este variabilitatea evaluării aceluiași bun de către persoane diferite. Mai putem adăuga însa și faptul că decizia de a alege valoarea va fi influențată de costurile generate de această alegere, atât costurile direct aferente alegerii cât și costurile de renuntare la respectiva alegere. Aceasta este cauza determinantă din care izvoraște nevoia unui model de evaluare definit prin reguli explicite care să poată proiecta clar condițiile existente pe piață și nu în ultimul rând și așteptările de schimbare ale respectivelor condiții. Putem spune că un astfel de model este cel formulat de IASB în Prefața la Cadrul general: “Situațiile financiare sunt, de regulă, întocmite conform modelului contabil bazat pe costul istoric recuperabil și pe conceptul de menținere a capitalului financiar nominal.”
Clasificarea ca model general al evaluării se explică prin aceea că este singurul model demonstrabil, probant în momentul inițial de recunoaștere și evaluare a oricărui element prezentat în situațiile financiare, și, astfel, este și cel mai utilizat model. Principiul stabilității unității monetare, căreia i se circumscrie conceptul de menținere a capitalului financiar nominal, asigură o baza reala evaluării, mai ales ca este susținut de principii precum costul istoric, prudența, continuitatea exploatării sau evaluarea separată a elementelor de activ și capitaluri.
Deși nu eliminam eventualitatea adoptării altor modele, Cadrul general IASB subliniază că acestea nu pot oferi garanții privind cerințele de raportare. O valoare acceptabilă într-o măsură destul de mare de-a lungul timpului este valoarea care reflectă echivalentul curent în numerar al elementului rezultat din tranzacția desfășurată de societate și care necesită o recunoaștere în situațiile financiare ale societății. Profesorul R. J. Chambers este cel care aduce o critică severă pentru elementul de echivalent curent in numerar, considerând că există multe situații în care o astfel de valoare nu poate fi determinată cu precizia cerută pentru a satisface toate standardele. Același autor susține însă, “că varietatea modalităților de atribuire de valori în expresie monetară pentru stocuri și active necurente (elemente cu determinare materială, care asigură un grad ridicat de obiectivitate, adăugăm noi) ce caracterizează metodele contabile tradiționale explică de ce acuratețea nu mai are o importanță semnificativă atunci când se vorbește de comparabilitate”. Problemele de evaluare în contabilitate trebuie abordate conectându-se la principiile contabile fundamentale.
Bibliografie
1. Anthony R., Reece J. Accounting - Text and Cases, 6th Edition, Richard D. Irvin Inc, 1979
2. Anthony Robert N., Reece Jones S. Accounting Principles, 6th Edition, Irwin Homewood, Illinois 60430, 1989
3. Barth M. Including Estimates of the Future in Today’s Financial Statement, BIS Working Papers No 208, august 2006
4. Belkoui A.R. Critical financial accounting problems: issues and solutions, Quarum Books, 1998
5. Boussard, 1997
6. Brezeanu, P., Analiză financiară, Editura Meteor Press, 2007
7. Bromwich M., Macve R., Sunder S. FASB/IASB Revisiting the Concepts: A Comment on Hicks and the Concept of ‘Income’ In the Conceptual Framework, London School of Economics, 24 iulie 2005
8. Bunea, Ș., Contabilitate financiară, Editura ASE, 2004
9. Bunea S. Optimizarea poziției financiare si a performanțelor întreprinderilor între strategiile de conservatorism si de optimism contabil, teză de doctorat, ASE, Bucuresti, 2004
10. Bunea S. Monocromie si policromie în proiectarea politicilor contabile ale întreprinderii, Ed. Economică, Bucuresti 2006
11. Burns J.Th., Hendrickson S.H. The Accounting Sampler, 4th Edition, McGraw-Hill Inc, 1986
12. Calu D. Istorie si dezvoltare privind contabilitatea din România, Ed. Economică, Bucuresti 2005
13. Capron Michel Contabilitatea în perspectivă, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999
14. Caraiani C., Dumitrana M. Contabilitate si control de gestiune, Ed. InfoMega, Bucuresti, 2004
15. Champness P. ‘Standardele profesionale europene aprobate pentru evaluarea proprietatilor imobiliare’ Grupul European al Asociatiilor de Evaluare (TEGOVA), Estates Gazette, 1997
16. Colasse Bernard Grands auteurs en comptabilite, Editions EMS, Paris, 2005
17. Colasse Bernard Contabilitate generală, Ed. Moldova, Iasi, 1995 (traducere de Tabără Neculai)
18. Colasse Bernard Gestion financiere de l’enterprise. Problematiques, concepts et methodes, 3eme Edition, Presses Universitaires de France, 1993
19. Colasse B., Casta J-F si colectiv, Juste valeur-enjeux techniques et politiques, Ed. Economica, Paris, 2001
20. Colette C. si Richard J. Comptabilité générale par la méthode des flux, Ed. Dunod, Paris, 1990
21. Colette C. si Richard J. Comptabilite generale, Ed. Dunod, Paris, 2000
22. Commission Swiss GAAPRPC-Recommandations relatives a la presentation des comptes, Ed. Schuler, Bienne, 2001
23. Contabilitate financiară, vol II, 2007
24. Contabilitate financiară, o abordare europeană și internațională, 2007
25. Damodaran, Aswath - Investment Valuation Tools and techniques for determining the value of any asset, 1996
26. Dragotă, V., Ciobanu, A., Management financiar, Editura Economică, 2003
27. Drept comercial, 2007
28. Dumitrescu D., Dragotă V., Evaluarea întreprinderii, Ed.Economică, București, 2000, p. 29
29. Dumitru C., Ioanas C. Contabilitatea de gestiune si evaluarea performanțelor, Ed. Universitară, 2005
30. Duțescu A. Politici contabile de întreprindere, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2003
31. Duțescu A. Ghid practic de înțelegere si aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2001
32. Duțescu A. Informația contabilă si piețele de capital, Ed. Economică, Bucuresti, 2000
33. Feleagă, N., Contabilitate financiară: o abordare europeană și internațională,vol I, vol II, Editura InfoMega 2005
34. Feleagă N. coord. Contabilitate aprofundată, Ed. Economică, Bucuresti, 1996
35. Feleagă N. Controverse contabile, Ed. Economică, Bucuresti, 1996
36. Feleagă N. Îmblânzirea junglei contabilității, Ed. Economică, Bucuresti, 1996
37. Feleagă N. Sisteme contabile comparate, vol. I, II,III, Ed. Economică, Bucuresti, 1999
38. Feleagă N., L.Malciu L. Politici si opțiuni contabile - Fair Accounting versus Bad Accounting, Ed Economică, Bucuresti, 2002
39. Frăsineanu, Corina - Perfectionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura ASE, 2004
40. Garrison, H., Noreen, W., Managerial Accounting, Editura MacGraw-Hill, 2006
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Reguli privin evaluarea contabila si fiscala.doc
Alții au mai descărcat și
Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...
In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...
Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...