Riscurile transformării pieței din România în piața de consum în cazul prelungirii reformelor

1.Introducere

Acestproiect îşi propune să analizeze evoluţia economiei de după Revoluţie începând cu prezenatrea proceslului de tranziţie de la economia planificată de tip socialist, la economia de piaţă de tip capitalist, continuând cu perioada de creştere economică până în anul 2008 când economia a înregistrat creşterea maximă. După această perioadă este prezentată şi ultima criză prin care România a suferit-o, urmată de asemenea şi de modificările aduse de aceasta. O ultimă parte a proiectului în analiza economiei României se axează pe domeniul afacerilor şi investiţiilor, impactul Proiectului Roşia Montană, evoluţia şi structura arieratelor şi nu în ultimul rând exportul produselor brute şi impactul produselor finite, astfel:

Pentru fiecare perioadă au fost prezentate şi analizate reformele şi politicile economice luate la momentul respectiv care pe termen lung în funcţie de anumiţi factori ar putea duce la transformarea economiei naţionale în piaţă de consum.

Astfel, capitolul intitulat ,,Tranziţia la economia de piaţă” cuprinde informaţii despre etapele procesului de tranziţie – liberalizarea preţurilor, dezvoltarea sectorului privat în paralel cu restructurarea şi privatizarea întreprinderilor de stat şi cum anume s-a desfăşurat.

Capitolul 3 prezintă creşterea economică nesănătoasă a României bazată în primul rând pe creşterea excesivă a consumului, prin fenomenul ,,credit doar cu buletinul”, chiar dacă iniţial, pentru perioada 2000-2006, motorul creşterii economice a fost reprezentat de exporturi şi investiţii.

Pentru că boom-ul economic nu a fost supravegheat, sau altfel spus în analiza economiei la acel moment, nu s-u luat toţi factorii în considerare, s-a produs inevitabilul – criza economică izbucnită în 2007. Dar nu trebuie să uităm de faptul că în acea perioadă nu doar ţara noastră a fost afectată de criza care iniţial a pornit din America prin falimentarea băncii Lehman Brothers şi s-a extins la nivel mondial.

Capitolul cu privire la afaceri şi investiţi cuprinde detalii despre îmbunătăţirea mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi investiţiile străine directe care sunt o soluţie pentru o creştere economică durabilă în România, de asemenea, este prezentat şi impactul economic al Proiectului Roşia Montană.

În următorul capitol prezentăm evoluţia şi structura arieratelor(plăţi restante) acumulate în timp, ca urmare a neachitării obligaţiilor faţă de furnizori şi bănci, dar şi informaţii despre evoluţia arieratelor în 2008 şi structura arieratelor ca pondere în PIB.

Analiza proiectului se incheie cu prezentareaexportului produselor brute şi importul produselor finite prezentând graficele cu privire la deficitul balanţei comerciale, intensitatea energetică a economiei şi evoluţia exporturilor 2002-2012.

2.Tranziţia la economia de piaţă

”Tranziția de la socialism la economia de piață este unul din cele mai mari experimente din toate timpurile”. Joseph Stiglitz

Pentru a parcurege mai departe acest capitol, ne-am propus în primul rând să stabilim cateva puncte de reper asupra fenomenului de tranziţie, după cum urmează:

•Ce este tranziția? – O alternativă la ceva ce trbuie depășit;

•Cum se face tranziția? – În modul în care îl pune în valoare puterea de înțelegere;

•Care este finalitatea tranziției? – Cea pe care o intuim și pe care ne-o apropriem prin acțiune constientă;

•Performanțele de raționalitae par să fie aproape exclusiv produsul unui singur concept economic: economia de piață;

•Punctul de plecare al tranziției: renunțarea la modul de organizare de tip comunist;

oCât să dureze: este necesar să se stabilească un număr redus de obiective ale tranziţiei care să fie atinse într-o perioadă relativ scurtă, nedepășind jumătatea perioadei unei generații convenționale – max 15ani;

oPe plan economic: tranziția să fie centrată pe privatizare;

oPe plan social-general: tranziția să fie centrată pe finalitate: o societate noncolectivistă;

oPrivatizarea și finalitaea:societatea noncolectivistă: obiective care dau sens tranziției și șansa de a se întrevedea ieșirea din tunelul crizelor.

•China a obţinut succes fără liberalizarea completă a pieței, fără privatizare, fără să garanteze proprietatea privată și fără democrație. S-ar putea crede că fără acești factori esențiali, reforma ar eșua. China a dovedit contrariul.

•Qian:,,Succesul tranziției cere măsuri potrivite, nu neapărat optime.”

•Alexis de Tocqueville:,,Democrația dusă la ultimele sale limite este nocivă pentru progresul artei de a guverna... . Ea se potrivește mai bine unui popor cu educație administrativă deja făcută, decât unui popor novice în experiența afacerilor.”

•Situația de criză ce poate fi depășită prin:

-Sectorul privat să fie locomotiva economiei, iar procesul de transfer de proprietate să se supună nevoilor de optim economic național;

-Valorificarea prioritară a resurselor naționale și acoperirea rarității lor cu infuzia de capital străin performant, de natură productivă, iar nu speculativă, eminamente comercial.