Rolul FMI în Contextul Crizei Economico Financiare

1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FMI ȘI CRIZA FINANCIARĂ

Criza financiară pe termen mediu se aplică în general la o varietate de situații în care unele active financiare pierd brusc o mare parte din valoarea lor nominală. În secolul XIX și începutul secolului al XX-lea, multe crize financiare au fost asociate cu fenomene de panică bancară, și recesiunile au coincis cu această intrare în panică.

Alte situații care sunt considerate crize financiare includ accidente bursiere și spargerea bulelor de instrumente financiare, crize valutare, și crize suverane. Crizele financiare rezultă direct într-o pierdere a bogăției pe hârtie, dar nu neapărat ca rezultat al unor schimbări în economia reală.

Mulți economiști au oferit teorii cu privire la modul în care crizele financiare se dezvoltă și modul în care acestea ar putea fi prevenite. Nu există nici un consens în privința motivelor izbucnirii crizelor financiare, și, cu toate acestea, crizele financiare continuă să apară din timp în timp.

Actuala criză financiară globală, care a început cu criza din SUA pe piața imobiliară din 2007, a oferit ocazia testării capacității Fondului Monetar Internațional (FMI), în rolul său de instituție internațională centrală pentru supravegherea economiei la nivel mondial.

Fondul Monetar Internaţional - FMI este o organizaţie internaţională care are 188 de state membre. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods în anul 1944. Scopul principal este promovarea unei economii mondiale sănătoase.

Efectele de contagiune ale crizei asupra economiilor emergente și mai puțin dezvoltate ofera pentru FMI posibilitatea de a reafirma rolul său în economia internațională pe două dimensiuni globale cheie, descrise în schema de mai jos.

Figura nr. 1.1. Rolurile principale ale FMI în situații de criză

Sursa: prelucrare proprie după Weiss Martin A., The Global Financial Crisis: The Role of the International Monetary Fund (IMF), octombrie 2009, p. 1, http://digital.library.unt.edu/ark:/67531/metacrs10813/m1/1/high_res_d/RS22976_2008Oct30.pdf.

După cum se poate observa în schema de mai sus, FMI își propune în situații de criză financiară să ofere atât soluții pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu și lung.

FMI contribuie la efortul continuu de a extrage învățăminte din criză, pentru politică, economie, societate și reformarea arhitecturii financiare globale. Instituția își atinge aceste obiective prin îndeplinirea unor funcții relevate în graficul de mai jos.

Figura nr. 1.2. Funcțiile FMI

Sursa: prelucrare proprie după http://www.imf.org/external/index.htm.

Odată cu criza economică recentă, Fondul Monetar Internațional şi-a extins iarăşi rolul de menţinere a stabilităţii financiare, dar și a măsurilor macroeconomice mondiale.

În mod concret, FMI acordă împrumuturi ţărilor ce au probleme, împrumuturi însoţite de condiţii clare şi dure adesea. La rândul lor, statele asistate trebuie să accepte să-şi modifice politicile lor economice. Totodată, Fondul poate acorda asistenţă tehnică, de pildă, asupra politicii fiscale, gestionarea cheltuielilor sau reglementarea sistemelor bancar şi financiar.

În timpuri de criză, statele membre s-au bazat foarte mult pe soluțiile de criză ale FMI, după cum se observă în graficul de mai jos.

Figura nr. 1.3. Apelarea statelor membre la soluțiile FMI

Sursa: Elżbieta Chojna-Duch, Challenges for the IMF during the financial crisis 2008-2012: The ability to take measures to restore stability of the financial environment, martie 2012, p. 11, http://economics.soc.uoc.gr/macro/docs/Year/2012/papers/paper_1_137.pdf.

După cum se poate observa în această figură, resursele FMI sunt utilizate mult mai mult pentru rezolvarea crizelor după apariția acestora, decât pentru prevenirea crizelor.

Rolul FMI în timp de criză este cu atât mai mare cu cât costurile unei crize financiare sunt semnificative, așa cum se poate observa în graficul de mai jos.