România între agenda Lisabona și Strategia 2020 Realități și perspective

Strategia Lisabona (Agenda Lisabona/Procesul Lisabona) reprezintă un set de obiective, domenii prioritare de acțiune, ținte și măsuri, pentru orientarea politicilor europene de creștere economică și ocupare a forței de muncă pentru realizarea obiectivului strategic al Uniunii Europene de a deveni cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere.

Strategia Lisabona a fost adoptată pe o perioadă de 10 ani de către Consiliul European extraordinar de la Lisabona, din 23 - 24 martie 2000 și reînnoită de către Consiliul European de la Bruxelles din 22-23 martie 2005.

Scopul principal al acesteia a fost de a transforma Uniunea Europeană în cea mai dinamică și competitivă economie a lumii.

Obiectivele principale ale strategiei sunt:

- Impulsionarea activității economice din Uniunea Europeană;

- Creșterea numărului locurilor de muncă;

- Impulsionarea investițiilor mari;

- Accent pe cercetare și dezvoltare;

- Proceduri simplificate în deschiderea de noi firme (agenți economici);

- Reducerea birocrației;

- Creșterea ratei de angajare a tinerilor, femeilor;

- Liberalizarea piețelor;

- Încurajarea spiritului antreprenorial și a competiției corecte;

- Cunoașterea și accesul la informație care să ducă la dinamizarea proceselor de convergență și integrare economică;

- Elaborarea de politici sănătoase macroeconomice pentru susținerea procesului de creștere economică și ocuparea forței de muncă;

- Stabilizarea prețurilor;

- Promovarea competitivității și dinamismul economic prin majorarea investițiilor capitalului uman;

- Continuarea și intensificarea reformelor pe piața muncii;

- Întărirea viabilității finanțelor publice;

- Reformarea sistemelor de pensii și sănătate;

- Reducerea datoriei publice.

România a adoptat această strategie din mers, mai precis în 2007 odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

La nivelul Uniunii Europene această strategie nu și-a atins scopul întrucât în 2010 Europa nu s-a situat pe locul 1 în economia mondială, ba mai mult, chiar a fost afectată substanțial de criză. Nu putem spune cu exactitate unde s-a greșit și unde s-au întâmplat lucruri notabile. Au fost puse întrebări esențiale la care trebuie găsit răspuns: Ce se întâmplă? Unde s-a greșit? Ce trebuie făcut? La aceste întrebări și-a propus să răspundă Strategia Europa 2020, fără a reliefa cu pregnanță rezultatele precedentei strategii, mai degrabă privind pozitiv spre noul deceniu. Mai degrabă s-a mers pe principiul că dacă Tratatul Constituțional a fost respins, se ajustează, se redenumește dar nu se renunță la el, se merge mai departe cu el în aceeași direcție, poate cu o viteză mai mică, astfel, strategia Lisabona se redefinește. Noua strategie se ocupă cu reluarea creșterii economice și transformarea în actor global. Dacă strategia Lisabona vorbea de eforturi comune, noua strategie, numită “Strategia UE 2020”, vorbește despre eforturi individuale cu ajutorul Uniunii Europene. Pe scurt, fiecare stat membru ia startul individual și în acest caz România nu se află într-o poziție confortabilă.

Într-un interviu acordat de Wolfgang Munchau, menționează că Strategia Lisabona a căzut din cauza prea multor ținte (o agendă prea incarcată), coordonării insuficienta a politicilor între state și din cauza conflictelor între diversele tipuri de priortăți.

Europa 2020 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică pentru următorii zece ani, care practic, înlocuiește Agenda Lisabona. Criza a redefinit obiectivele, astfel obiectivul strategic pentru 2020 este realizarea unei creșteri suplimentare a competitivității cu 2% în următorul deceniu.

În mod concret, Uniunea Europeană își propune ca, până în anul 2020, să atingă următoarele obiective la nivel european:

1. Ocuparea forței de muncă - o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani.

2. Cercetare, dezvoltare și inovare - un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul UE.

3. Schimbări climatice și energie - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990:

- Creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%,

- Creșterea cu 20% a eficienței energetice.

4. Educație

- reducerea abandonului școlar la sub 10%,

- creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani.

5. Sărăcie și excluziune socială - reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

Noutăți aduse de Strategia Europa 2020:

1. Strategia se fundamentează pe trei priorități tematice, care se întrepătrund și se condiționează reciproc:

- Creșterea economică inteligentă - presupune îmbunătățirea prestației Uniunii Europene în următoarele domenii: educație (încurajarea procesului de învățare și de îmbunătățire a competențelor), cercetare și inovare (crearea de noi produse și servicii care să genereze creștere economică și noi locuri de muncă), societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor).

- Creșterea economică durabilă - presupune creștera eficienței și a competitivității prin participarea sporită pe piețele mici, noi abilități profesionale și diminuarea sărăciei. Dezvoltarea unei economii mai competitive, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze resursele în mod eficient și durabil, protejarea mediului, profitând de poziția Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii și metode de producție ecologice, valorificarea rețelelor europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar, îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, ajutarea consumatorilor să aleagă produse și servicii, în cunoștință de cauză.

- Creșterea economică favorabilă încluziunii presupune o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială, presupune totodată o rată mai mare de ocupare a forței de muncă - locuri de muncă mai bune și mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători de peste 55 de ani, creșterea capacității de anticipare și gestionare a schimbării prin investiții în formare profesională și îmbunătățirea competențelor, modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială, garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice.