Cuprins
- 1. Introducere . 3
- 2. Geografia oraşului Suceava . 3
- 2.1 Poziţie geografică . 3
- 2.2 Oraşe apropiate . 3
- 2.3 Populaţie . 4
- 2.4 Relief . 4
- 2.5 Clima . 5
- 2.6 Hidrografie . 5
- 2.7 Vegetaţie . 6
- 2.8 Faună . 6
- 3. Instituţiile oraşului Suceava . 7
- 4. Relaţii externe. 8
- 5. Istorie . 9
- 6. Obiective turistice . 11
- 7. Etimologie . 14
- 8. Personalităţi . 14
- 9. Bibliografie . 15
Extras din proiect
1.INTRODUCERE
Pământ al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei părţi a României, cunoscută sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e prezentă pretutindeni.
Loc de naştere a unei vechi civilizaţii, oraşul Suceava este situat în partea nord-estica a României şi ocupă unul dintre primele locuri şi a potenţialului economic, uman şi turistic.
2. GEOGRAFIA ORAŞULUI SUCEAVA
2.1 Poziţie geografică: Oraşul Suceava este situat în partea de NE a României, 47°40`38" latitudine nordică şi 26°19`27" longitudine estică, la distanţa de 450 km de Bucureşti pe calea ferată şi 432 km pe şosea, aproximativ în centrul Podişului Sucevei - pe două trepte de relief: un platou a cărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca, lunca şi terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m. Suprafaţa oraşului Suceava fiind de 5210 ha.
2.2 Oraşe apropiate
Reşedinţele judeţelor vecine sunt situate la distanţe variabile de Suceava, astfel:
• Botoşani (42 km)
• Piatra Neamţ (106 km)
• Bistriţa (137 km)
• Iaşi (151 km)
Faţă de celelalte oraşe din judeţul Suceava, oraşul se află la următoarele distanţe:
• Fălticeni (25 km)
• Rădăuţi (37 km)
• Gura Humorului (37 km)
• Siret (45 km)
• Câmpulung Moldovenesc (70 km)
• Solca (70 km)
• Vatra Dornei (112 km)
Oraşul Suceava este situat pe magistrala 500 a Căilor Ferate Romane, cu legătură la Bacău şi Bucureşti. Este legat prin Vatra Dornei de Transilvania. Suceava este situată pe DN2/E85 facând legătura cu Bucureşti şi Bacău şi pe DN17/E58 făcând legătura cu Vatra Dornei şi pe DN29/E58 cu Botoşani.
Căi de acces: rutiere: E85, Suceava - Bucureşti, Suceava - Siret; E576 Suceava - Vatra Dornei; DN29 Suceava - Botoşani; DN29A Suceava - Dorohoi; feroviare; aeriene (aeroportul Salcea), curse Suceava - Bucureşti.
2.3 Populaţie
La ultimul recensământ (2002), populaţia oraşului număra 105.865 locuitori, din care: 50.684 bărbaţi si 55.181 femei (după ultimul recensământ din 2002).
Evoluţia demografică la recensăminte:
Evoluţia demografică
• 1912: 11.229 locuitori
• 1930: 17.028 locuitori
• 1948: 10.123 locuitori
• 1956: 20.949 locuitori
• 1966: 37.697 locuitori
• 1977: 62.715 locuitori
• 1992: 114.462 locuitori
• 1999: 118.183 locuitori
Populaţia oraşului Suceava reprezinta aproximativ jumătate din populaţia urbană a judeţului Suceava.
Oraşul Suceava este împărţit în mai multe cartiere: Obcini, Zamca, Areni, George Enescu, Burdujeni şi Iţcani.
2.4 Relief
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Ţarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).
Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) şi dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Ţarinca, 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Şcheia, Tîrguluţ (Cacaina), Bogdana şi Morii.
Orientarea generală a interfluviilor, cât şi a văii Sucevei este NV—SE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.
Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:
• platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a oraşului;
• versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţă), apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare şi liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Ţîrgului, pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei;
• şesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu de Evaluare a Resurselor Turistice Locale - Suceava.doc