Valorificarea potențialului turistic al județului Alba

1. Localizarea şi caracterizarea judeţului

Judeţul Alba, situat în partea centrală a României, este un judeţ de mărime medie ca suprafaţă (624,167 ha, 2,6 procente din suprafaţa totală a României) şi populaţie (locul 26 în ierarhia judeţelor). Aşezările umane din judeţul Alba au o structură uniformă, rata urban/rural a populaţiei este peste nivelul mediu al ţării. Localităţile urbane - patru municipii - Alba-Iulia, Aiud, Blaj şi Sebeş şi şapte oraşe - Abrud, Baia-de-Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna-Mureş, Teiuş şi Zlatna - acoperă 20,2% din toată suprafaţa judeţului, plasând Alba printre primele cinci din ţară la acest capitol.

1.1. Scurt istoric

Traversat de numeroase cursuri de apă, binecuvântat cu pământ fertil, relief variat şi păduri întinse, teritoriul judeţului Alba este, încă din vremurile de demult, un pământ favorabil aşezării şi dezvoltării comunităţilor umane. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu datează din Paloelitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoloticul este mult mai bogat în vestigii arheologice. Descoperirile făcute în judeţul Alba sunt dovada existenţei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din Transilvania, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Cultura Petreşti. La începutul secolului al doilea după Hristos, o parte din Dacia este cucerită de împăratul roman Traian şi transformată în provincie a Imperiului Roman.

Oraşul Apulum, astăzi Alba-Iulia, era unul dintre cele mai importante aşezări din judeţul Alba. După retragerea armatei şi administraţiei romane la sud de Dunăre, la începutul decadei a opta din secolul trei după Hristos, fosta provincie romană este locuită de o puternică populaţie autohtonă atestată prin descoperiri arheologice. Actualul teritoriu al judeţului Alba era locuit la acea perioadă de o populaţie numeroasă care a dus mai departe continuitatea poporului român în secolele viitoare. Cronicile scrise şi descoperirile arheologice vorbesc despre apariţia şi dezvoltarea, în secolul IX, a unei aşezări autohtone, centru economic şi politic în Transilvania. Alba-Iulia este, fără nicio îndoială, una dintre aşezările bine conturate, puternic centru economic, politic şi religios al incipientului stat Roman, principat cunoscut sub numele de Voievodatul de la Bălgrad.

Înfrângerea Ungariei de către turci a avut ca rezultat apariţia Principatului Autonom al Transilvaniei, cu capitala la Alba-Iulia. Alba-Iulia devine astfel, pentru un secol şi jumătate, cel mai important centru politic, cultural şi umanistic al principatului, locul de întalnire al câtorva remarcabile şi răsunătoare evenimente istorice. Alba-Iulia devine cel mai important centru publicistic din Transilvania în secolul al XVII-lea. Momentele decisive ale luptei sociale şi naţionale ale poporului român din secolele XVIII şi XIX nu puteau să lase deoparte judeţul Alba. Capii răscolei din 1784, Horia, Cloşca şi Crişan sunt încarceraţi la Alba-Iulia, cercetaţi şi apoi executaţi în mod crud, fiind traşi pe roată la 28 februarie 1785. Sfârşitul Primului Război Mondial (1918) - a însemnat şi sfârşitul ultimului imperiu multinaţionalist Austro-Ungar – deci, prin urmare eliberarea popoarelor care au făcut parte din el de sub opresiunea socială şi naţionala, a făcut din Alba-Iulia locul de întalnire unde unitatea naţională a fost desăvârşită. La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu România a fost decisă solemn şi irevocabil de către Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, alcatuită din delegaţi aleşi de românii din Transilvania, Unirea Statului Naţional Modern Român fiind atunci desăvârşită.

1.2. Aşezare geografică

Judeţul Alba este amplasat în partea central-vestică a României, învecinându-se la nord cu judeţul Cluj, la nord-est cu Mureş, la est cu Sibiu, la sud cu Vâlcea, la vest cu Hunedoara şi Arad, iar la nord-vest cu judeţul Bihor. Reşedinţa lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de locuitori. Judeţul are o suprafaţă de 6.242 km² şi o populaţie de 382.747 de locuitori.

Munţii Apuseni se află în vest şi nord-vest, fiind caracterizaţi printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) şi metale preţioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariţia, încă din trecutul îndepărtat, a aşezărilor omeneşti. Valea Mureşului, cu afluenţii săi, Arieş, Sebeş, Cugir şi regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creşterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume şi fructe) şi viticulturii.

Poziţionarea văii Mureşului cu afluenţii săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere şi feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest şi vest sunt Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului se află în sudul judeţului, iar 25% din suprafaţa judeţului este ocupată de podişul Târnavelor cu podgorii renumite, precum şi resurse de gaze naturale.

1.3. Căi de acces

Căi de acces rutiere. Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naţionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României şi nord vestul ţării şi E68 (DN 7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul şi vestul Transilvaniei.

Căi de acces feroviare. Acest judeţ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Braşov şi Judeţul Arad care, pe sectorul cuprins între Coşlariu şi Şibot, este parte din coridorul IV European. Judeţul Alba este tranversat de magistrala 300 (Bucureşti - Braşov - Blaj - Războieni - Cluj – Oradea), dar şi de calea ferată Războieni - Târgu Mureş - Deda şi Alba Iulia - Zlatna.

Căi de acces aeriene. Legătura aeriană este asigurată prin Aeroportul Internaţional din Sibiu.

1.4. Nivelul de dezvoltare economico-socială

Din punct de vedere demografic, populaţia judeţului Alba la data de 1 ianuarie 2007, număra 376.747 locuitori, din care 219.334 locuitori ( 58,2%) în mediul urban şi 157.413 locuitori ( 41,8%) în mediul rural, densitatea populaţiei pe kilometru pătrat fiind de 60,4 locuitori. Din acest punct de vedere, ponderea judeţului Alba este de 1,8% pe ţară. Populaţia municipiului Alba Iulia, care este reşedinţa de judeţ, este la aceaşi dată de 66.642 locuitori.

Suprafaţa administrativă a judeţului Alba cuprinde un număr de 11 oraşe, din care 4 municipii – Alba Iulia (reşedinţa de judeţ), Aiud, Blaj şi Sebeş şi 7 orase: Abrud, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Zlatna, Teiuş şi Baia de Arieş. În judeţ mai sunt înca 67 de unităţi administrativ – teritoriale, respectiv, comune şi 656 de sate.