Cuprins
- Capitolul 1. Aspecte privind cultura viţei de vie în România de-a lungul timpului;
- Capitolul 2. Evoluţia suprafatei viticole a Romaniei din 1990 şi pânã în 2010;
- Capitolul 3. Clasificarea vinurilor din România;
- Capitulul 4. Dezvoltare durabilã în vitiviniculturã;
- Capitulul 5. Concluzii
- Capitolul 6. Bibliografie
Extras din proiect
Capitolul 1. Aspecte privind cultura viţei de vie în România de-a lungul timpului;
După cum se ştie, România este una din ţările europene cu viticultura cea mai veche. Deşi este dificil să se precizeze data şi felul în care au fost introduse primele plantaţii de viţă de vie în ţara noastrã, unele lucrări ruseşti semnalează introducerea acestei culturi în România de către greci, cu ocazia primelor colonizări adică între 600 şi 500 î.h. În epoca romană sunt bine cunoscute plantaţiile de viţă de vie din Dobrogea după cum o dovedesc cuvintele trimisului împăratului Tiberiu, Valleius, Paterculus, care afirma că în această regiune a văzut viţă de vie mai înaltă decât in Italia, înaltă cât arborii. De-a lungul secolelor care au urmat cuceririi Daciei de către romani, viticultura s-a dezvoltat fiind realizate multe plantaţii, aplicându-se noi metode de cultură şi introducându-se noi soiuri (I.C. Teodorescu 1929).
De-a lungul timpului, multe din vinurile României au urcat cele mai înalte trepte ale preţuirii. Via şi vinul au fost şi sunt dintre cele mai valoroase bunuri naţionale ale României.
Chiar daca au fost ani cu slabã producţie viticolã, chiar dacã viile au fost "victimele filoxerei", renumele unor soiuri de vinuri şi al unor podgorii s-au impus şi dincolo de hotare.
Amintesc aici podgorii ca: Drãgãşani, Dealu-Mare, Odobeşti, Coteşti, Cotnari, Târnavele şi sortimentele de vinuri româneşti ca :Grasa, Tãmâioasa, Bãbeasca, Busuioaca, Feteasca alba şi altele.
Cu toate acestea, viticultura României a cunoscut etape de regres, aşa cum s-a întâmplat şi după anul 1989.
Capitolul 2. Evoluţia suprafatei viticole a Romaniei din 1990 şi pânã în 2010:
Harta vinului românesc. Cu cât au crescut/scãzut suprafeţele cu viţã de vie din România. Câte hectare cu struguri pentru vin mai sunt în ţara noastrã.
Pe ansamblu, suprafaţa acoperitã cu vii a României a crescut din 1990 şi pânã în 1997, de la 223.579 de hectare în primul an de dupã Revoluţie şi pânã la 255.030 hectare. O crestere cu 31.451 de hectare.
De aici însã, începe declinul. Rãu de tot! În anul 2010, suprafaţa acoperitã cu vie totaliza 176.991 de hectare. Un minus de 78.039 de hectare faţã de 1997. Practic, cu o treime mai puţin decat in 1997.
De asemenea, din 1990 şi pânã în 2010, viile româneşti au pierdut 46.558 de hectare. Un sfert!
Bibliografie
Sunt semnalate 237 de lucrări ştiinţifice, tratate, monografii apărute în România şi în lume, care se ocupă de viticultura şi vinurile României. Au fost studiate datele din diferite reviste apărute în România de-a lungul timpului şi sunt evidenţiate numeroase acte normative adoptate de statul român în secolele XIX, XX şi XXI, cu privire la viticultura şi vinurile României.
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-din-2015-avem-un-centru-transfrontalier-de-oenologie-si-viticultura-195713
OIV2013-ORGANISM International al viei si Vinificatiei
Preview document
Conținut arhivă zip
- Viniviticultura din Romania.doc
- Viniviticultura din Romania.ppt