Ecrane TV

Capitolul 1 .Scurt istoric al ecranelor TV.

Tehnologia de redare reprezintă unul din factorii esenţiali ce influenţează reproducerea culorilor, iar cunoaşterea principiilor de funcţionare şi a criteriilor de alegere a tehnologiei potrivite influenţează în mod decisiv calitatea reproducerii culorilor.

Cele mai răspândite dispozitive de redare a imaginilor sunt bazate pe tehnologia CRT - Cathode Ray Tube, adică pe utilizarea tuburilor catodice. Deşi această tehnologie oferă încă o reproducere de calitate a culorilor la un preţ redus, anumite limitări, dar şi cerinţele noi ale pieţei, fac ca dispozitivele de redare cu tub cinescop să fie din ce în ce mai mult înlocuite cu altele mai performanţe. Multe tehnologii noi aspiră să înlocuiască CRT-urile, dar încă nici una din ele nu s-a detaşat în mod clar prin calitatea imaginii, fiabilitate şi preţ. Un număr însemnat de producători lucrează în paralel la diferite tehnologii menite să ofere o acurateţe a reproducerii imaginii cel puţin egală cu a CRT-urilor şi în acelaşi timp să ofere ceea ce utilizatorii aşteaptă - reducerea dimensiunii privind grosimea dispozitivului de redare (făcându-l,practic, plat), consum de energie redus, suprafaţă de redare mare.

1.1 Tehnologia CRT

Dispozitivele de afişare pe bază de tuburi cinescop au apărut acum mai bine de 60 de ani şi de atunci principiile de funcţionare ale acestora nu s-au schimbat prea mult. Destinate în primul rând utilizării ca receptoare TV în casele oamenilor, ele au devenit indispensabile în orice sistem electronic de prelucrare şi afişare de date. Principiul de funcţionare al tuburilor cinescop, aşa cum a fost el formulat încă de la început, constă în emiterea unui fascicul de electroni focalizat, de către un tun electronic aflat în interiorul tubului, înspre un ecran luminescent, asemănător tubului catodic din osciloscoape. Deosebirea constă în faptul că în tubul cinescop semnalul video modulează în intensitate fasciculul de electroni care explorează suprafaţa ecranului, deviaţia fasciculului fiind efectuată de un sistem de deflexie electromagnetic, situat în exteriorul tubului. în momentul în care electronii emişi ating suprafaţa ecranului, punctul de impact, care reprezintă un singur un element de imagine (pixel), primeşte o strălucire temporară vizibilă de către telespectator. Tubul cinescop tricrom, folosit în receptoarele TV în culori, este destinat transformării semnalelor R, G, B în energie luminoasă, astfel încât elementele imaginii redate să fie ordonate potrivit structurii captate cu camera TV şi să emită radiaţii luminoase care să redea radiaţiile luminoase ale elementelor, corespunzătoare imaginii captate de camera TV, adică să reproducă imaginile de televiziune în culori. În acest scop, ecranul tubului cinescop tricrom este format din grupe de câte trei luminofori de culoare, corespunzătoare fiecărui element de imagine. Triada de luminofori R, G, B este dispusă pe ecran în triunghi, la tubul cinescop "delta" sau în benzi verticale paralele, la tubul cinescop "în linie". Sinteza culorii se realizează pe principiul de amestec aditiv-spaţial al culorilor. Privită de la o anumită distanţă, fiecare triadă de luminofori va fi percepută ca având o singură culoare.

Tuburile cinescop prezentate oferă performanţe foarte bune, iar perfecţionările , continue ale tehnologiei de fabricaţie şi ale materialelor folosite au făcut ca multe din problemele iniţiale ale acestora să fíe rezolvate de-a lungul timpului. Rămâne însă dezavantajul major al dimensiunii dispozitivelor construite pe baza tuburilor cinescop, care creşte extrem de mult odată cu mărirea suprafeţei utile a ecranului. Acest lucru, combinat şi cu următoarele dezavantaje: consum relativ mare de energie pentru realizarea explorării, folosirea unor tensiuni foarte mari pentru alimentarea anodului de accelerare al tubului cinescop şi o conversie semnal-lumină departe de a fi ideală, face ca tehnologia CRT să fie sortită unui declin încet şi sigur. Totuşi tehnologiile concurente nu au ajuns încă să ofere tot ceea ce utilizatorii doresc, iar CRT-urile încă mai suportă dezvoltări şi îmbunătăţiri care să conducă la performanţe mai bune, cel puţin până în momentul în care alte tehnologii vor reuşi să le ia locul.

O direcţie de dezvoltare, concretizată în vânzări semnificative în ultima perioadă, constă în realizarea unor tuburi CRT cu ecran perfect plat (fiat CRT monitor). Principala problemă în acest caz, mai ales la tuburile trinitron, este geometria imaginii - cu cât tubul este mai plat cu atât sunt mai greu de compensat distorsiunile de "pernă" ale rastrului. O primă soluţie este realizarea unui ecran cu o anumită curbură care să contribuie la compensarea distorsiunilor, deci nu un ecran plat fizic.