Analiza calității unui conditioner

INTRODUCERE

Principiul de baza al conceptului de calitate, care reflecta si diferenta fundamentala fata de alte concepte, consta in aceea ca, pentru a obtine o eficienta corespunzatoare, ţinerea sub control a calitatii trebuie sa inceapa cu identificarea cerintelor de calitate ale consumatorilor si sa inceteze numai dupa ce produsul a ajuns la consumator, iar acesta este satisfacut.

Armand V. Feigenbaum

Începand cu anii 80 intreprinderile occidentale, in special cele americane, au inţeles două aspecte neglijate pană atunci:

- importanţa calităţii şi satisfacerii clienţilor din acest punct de vedere pentru succesul intreprinderii;

- necesitatea considerării calităţii nu numai ca obiectiv unic, ci şi ca obiectiv de management.

Calitatea reprezintă o latură esenţială a produselor şi serviciilor. Calitatea reprezintă ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate sau implicite ale clientului.

Dicţionarele sau literatura de specialitate oferă numeroase alte definiţii ale calităţii, ca de exemplu:

- Calitatea este satisfacerea clientului („customer satisfaction”);

- Calitatea este aptitudinea de a fi corespunzător utilizării („fitness for use”);

- Calitatea este ceea ce clientul e dispus să plătească in funcţie de ceea ce obţine şi valorifică.

Calitatea produselor constituie o prioritate majora, o conditie a ridicarii eficientei muncii sociale, a satisfacerii la un nivel superior a nevoilor societatii pentru mijloace de productie si bunuri de consum.

Calitatea produselor este implicata direct în asigurarea si ridicarea calitatii vietii. Aceasta functie sociala reprezinta un reper fundamental în abordarea si rezolvarea problematicii calitatii la toate nivelele de organizare si conducere. Notiunea de calitate si multitudinea problemelor legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp în urma. În cadrul literaturii de specialitate exista numeroase definitii date conceptului de calitate.

În activitatea practica se utilizeaza urmatorii termeni pentru definirea calitatii:

1. Calitatea proiectata reprezinta masura în care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire la fabricatia produsului respectiv a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic.

2. Calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica, ea se realizeaza în cadrul productiei si este determinata de progresul tehnologic, echipamentul de munca si manopera.

3. Calitatea livrata desemneaza nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizori. Pentru definirea calitatii se porneste de la valoarea de întrebuintare care diferentiaza produsele între ele dupa utilitatea pe care o satisfac. Astfel, calitatea reprezinta gradul de utilitate sociala a produsului, masura în care satisface nevoia pentru care a fost creat si respecta restrictiile impuse de interesele societatii privind eficienta economico-sociala si protectia mediului Calitatea produselor se creeaza în cadrul procesului de productie dar se remarca o data cu consumarea acestora.

De aceea, este necesar sa se faca deosebirea între calitatea productiei privita din punct de vedere al procesului de fabricatie din care rezulta produsele si calitatea acestora privita din punct de vedere al consumatorului numita calitatea produselor.

Calitatea productiei are deci o sfera mai larga si cuprinde calitatea proceselor de fabricatie, a activitatii de conceptie tehnica, constructiva si tehnologica si de organizare a productiei. Calitatea produselor constituie expresia finala a calitatii proceselor de productie si concretizata în ansamblul performantelor tehnice, psihosenzoriale, de disponibilitate, economice si sociale.

Controlul calităţii sau Gestiunea calitatii reprezinta un concept al gestiunii economice care defineste ca obiectiv esential identificarea, evaluarea si compararea permanenta a costurilor si eficienta economica a calitatii.

Controlul calitatii trebuie sa conduca la elaborarea unei strategii a calitatii, la elaborarea pentru perioade mai lungo a metodelor adecvate de masurare, analizare, optimizare si informatizare în sfera calitatii.

Controlul calitatii trebuie sa integreze unitar toate fazele de realizare si urmarire în exploatare a produsului începând cu etapa de conceptie-proiectare si terminând cu proiectarea informatiilor privind comportamentul produselor la utilizator. Pentru o întreprindere de productie este necesara crearea unei unitati de actiune a tuturor compartimentelor ce contribuie la realizarea si îmbunatatirea calitatii, cum sunt: conceptie-proiectare, CTC, financiar-contabil, personal, salarizare, aprovizionare, desfacere. Întrucât fiecare compartiment are obiective proprii aparând frecvent situatia considerarii aspectelor de calitate ca fiind indirect si derivate si deci mai putin important, este necesar ca la nivelul întreprinderii industriale sa se desfasoare activitatea de coordonare a tuturor compartimentelor care concura la realizarea si îmbunatatirea calitatii. Ansamblul acestor activitati defineste managementul calitatii productiei prin care conducatorul întreprinderii poate sa impuna o viziune sistemica asupra tuturor aspectelor calitatii de la cele tehnice si tehnologice pâna la cele de prelucrare a informatiilor obtinute de la utilizatorii productiei.

Controlul calitatii productiei are ca sarcina principala si realizarea de studii tehnico-economice privind calitatea, schimbarile tehnice, tehnologice si organizatorice viitoare privind tendintele pietei.

O conditie necesara în introducerea si functionarea clara s politicii întreprinderii producatoare în relatia cu furnizorii si beneficiarii. Problema calitatii la furnizori influenteaza nu numai costurile întreprinderii, ci si calitatea produselor finite realizate. De aceea este necesar sa se comunice din timp furnizorilor schimbarile de ordin tehnic si tehnologic în fabricarea produselor si sa se gaseasca metode pentru acordarea de asistenta în problemele de calitate care îi intereseaza pe furnizori.

Controlul calitatii produselor impune si stabilirea precisa a responsabilitatilor reciproce între furnizori, producatori, beneficiari, la un nivel realist ce poate fi îndeplinit.

Costul calitatii productiei unei întreprinderi se poate stabili prin luarea în consideratie a urmatoarelor categorii de cheltuieli:

1. costuri pentru prevenirea defectelor si asigurarea calitatii,

2. costuri pentru evaluarea calitatii,

3. costuri aferente pierderilor datorate noncalitatii.