Analiza activității comerciale la SC Timlibris SA Timișoara

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ACTIVITĂŢII DE COMERŢ

Comerţul este forma principală de schimb în economie, fiind rezultatul dezvoltării istorice a acesteia.

În teoria şi practica economică, comerţul are o dublă accepţie:

a) de categorie economică, de expresie teoretică a unor relaţii între oameni, respectiv a relaţiilor de schimb dintre producători si consumatori.

b) de ramură a economiei naţionale, adică un ansamblu de activităţi omogene, desfăşurate de agenţi economici specializaţi, care se ocupă permanent cu schimbul de mărfuri pe baza diviziunii sociale a muncii.

- Comerţul – categorie economică istorică

Etimologic, noţiunea de comerţ provine din limba latină, de le cuvântul „commercium”, cu semnificaţia de schimb cu ceva sau cu cineva

Schimbul înfăptuit de comercianţi se înscrie în sfera largă a schimbului de activităţi economice. Schimbul de activităţi se desfăşoară nemijlocit, în interiorul unei unităţi de producţie, unde producători cooperează pentru obţinerea unui produs şi mijlocit prin rezultatul muncii adică sub forma de mărfuri.

Schimb de activităţi : - schimb nemijlocit sau direct

- schimb mijlocit sau indirect : de produse

de mărfuri

Comerţul cuprinde relaţiile de cumpărare-vânzare efectuate de persoane sau întreprinderi specializate în asemenea acte, cu scopul de a intermedia schimbul dintre producători şi consumatori. O îndelungată perioadă istorică, societatea a cunoscut tipul de economie închisă, naturală, bazată pe agricultură sau creşterea animalelor. Comerţul a continuat să se dezvolte prin crearea de noi drumuri comerciale, prin descoperiri de noi teorii.

- Comerţul – ramura economiei naţionale

Ramura comerţului cuprinde activitatea agenţilor economici, persoane fizice şi juridice, care intermediază schimbul între producători şi re-vânzarea către consumatorii productivi sau individuali, cu scopul obţinerii unui venit.

Modul de manifestare a oferit şi cererii, precum şi condiţiile de circulaţie a produselor au determinat separarea comerţului în subramuri, fiecare cuprinzând în structura ei categorii diverse de agenţi economice.

Se disting astfel 3 subramuri de comerţ:

1. Comerţ cu mijloace de producţii individuale

2. Comerţ cu produse agricole

3. Comerţ cu bunuri de consum individuale

Circulaţia mărfurilor de la producători la consumatori are loc pentru cele mai multe bunuri, în două stadii de desfăşurare: cu ridicata şi cu amănuntul, fapt care a dus la specializarea agenţiilor economice în aceste două forme de comerţ.

Comerţul se delimitează după cadrul teritorial în care se desfăşoară, în :

a) Comerţ interior

b) Comerţ exterior

Comerţul interior cuprinde relaţiile de intermediere a schimbului şi respectiv activitatea agenţilor economici ,specializaţi în asemenea acte din interiorul ţării ,cu capital autohton sau străin Actele de vânzare – cumpărare au loc prin intermediul monedei naţionale.

Comerţul exterior cuprinde relaţiile de schimb cu străinătatea ,relaţii de export-import ,efectuate de agenţi economici specializaţi în asemenea acte Relaţiile au loc prin intermediul monedei naţionale şi monedelor ţărilor partenere

1.1. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII DE COMERŢ

Având în vedere transformările continue intervenite în evoluţia societăţii ,conţinutul activităţii de comerţ a suferit şi el multiple schimbări ,crescându-i treptat gradul de complexitate Dacă în primele etape ale unui comerţ modern acesta putea fi considerat ca „ansamblul operaţiunilor care se realizează începând din momentul în care produsul ,sub forma lui utilizabilă ,intră în magazinul de desfacere al producătorului sau al ultimului transformator ,până în momentul în care consumatorul preia livrarea „ ;s-a trecut ulterior la o interpretare mai largă comercializarea fiind considerată ,în general ,ca reprezentând ”o punere a produsului la dispoziţia consumatorului ,prin cercetarea pe baza studiilor pe piaţă şi determinarea nevoilor reale sau latente ale acestuia ,precum şi prin reliefarea şi argumentarea noilor nevoi pe care consumatorul potenţial le-a sesizat ” Asta înseamnă că se adaugă activităţii de intermediere a actelor de vânzare şi a celor legate de distribuţia fizică a o serie de noi activităţi, cum ar fi :

-cercetarea pieţei

-informarea populaţiei

-educarea consumatorilor

-publicitate

-promovarea unei largi game de servicii legate de procesul utilizării produsului

-crearea cadrului ambiental necesar actului de vânzare-cumpărare

Relaţiile de vânzare-cumpărare implică şi deplasarea fizică a mărfurilor ,între agenţii economici, deoarece locul de producţie nu corespunde cu cel de consum O parte din aceste activităţi sunt prin natura lor o continuare a producţiei în sfera circulaţiei ,considerându-se că producţia se încheie în momentul în care produsul a fost la locul unde el poate intra în sfera schimbului

Comerţul este totodată şi un factor al expansiunii producţiei ,al creşterii economice ,contribuind prin acţiunile sale de promovare a noilor produse la lărgirea pieţei Caracterul istoric al comerţului subliniază faptul că nivelul său de dezvoltare ,rolul lui economic corespund condiţiilor concret istorice în care se desfăşoară schimbul precum şi acţiunii unui complex de factori economico-sociali asupra dinamicii pieţei

Un prim factor cu implicaţii profunde asupra economiei şi implicit asupra comerţului îl reprezintă revoluţia ştiinţifică şi tehnică contemporană În epoca contemporană are loc un proces de adâncire a diviziunii internaţionale a muncii care amplifică rolul comerţului în schimbul internaţional şi în satisfacerea nevoilor de produse pe piaţa internă Creşterea rolului comerţului în perioada contemporană decurge din amplificarea sferei nevoilor în societate ca urmare a ridicării standardului de viaţă a oamenilor

Trebuie subliniat în încheiere că ,deşi aflat sub influenţa factorilor sociali-economici prezentaţi ,comerţul este la rândul lui un factor al progresului economico-social contemporan, standardul de viaţă al unui popor fiind determinat alături de bogăţia valorilor materiale şi spirituale create în economie ,şi de modul în care acestea sunt însuşite de membrii societăţii, comerţul având rolul său deosebit

1.2. FUNCŢIILE COMERŢULUI

Prin sarcinile asumate şi îndeosebi, prin depăşirea statutului său de simplu intermediar, comerţul joacă un rol extrem de important atât faţă de producător cât şi în raport cu utilizatorii.

Comerţul prin complexa sa activitate realizată, îndeplineşte numeroase funcţii, destinate să asigure un flux normal al producţiei spre locurile de consum, în cele mai bune condiţii posibile .