Analiza evoluției ratei de schimb a dolarului canadian în perioada 1991-2016

Lucrarea de față își propune să analizeze evoluția în dinamică a indicatorilor macroeconomici ai Canadei,cît și factorii ce au influențat modificarea acestora.

Fiind o țară dezvoltată,membră a OECD,Canada a reușit să înregistreze rezultate pozitive pe parcursul ultimelor două secole,reușind cu succes să-și refacă economia după unele dezechilibre economice.În ultimii ani însă,scăderea prețului la petrol,modificarea unor politici interne au pus în pericol poziția Canadei pe scena mondială.

În lucrarea propusă,se analizează momentele de creștere și descreștere a economiei canadiene,factorii ce le-au influențat ,explicîndu-se totodată tendințele prognozate.

Primul capitol conține informații generale referitoare la economia Canadei,produsul intern brut,exporturile și importurile acesteia,rezervele valutare,investițiile și evoluția acestora în perioada 1991-2016.

Al doilea capitol se axează pe moneda națională a Canadei și ratele de schimb ale acesteia față de dolarul american,evidențiindu-se,pe perioada 1991-2016 evoluția acesteia și catalizatorii modificărilor în timp.

Lucrarea prezintă o serie de previziuni și propuneri în vederea ameliorării situației economice a Canadei și menținerea stabilității economice a acesteia.

3

1.Analiza evoluției economice și financiare a Canadei Canada este una dintre cele mai bogate națiuni ale lumii, membră a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) și G8. Canada este o societate prosperă, cu industrie de înaltă tehnologie, având o economie ce face parte din clasa trilioanelor de dolari. Se aseamănă cu SUA în ceea ce priveşte sistemul său economic orientat către piaţă, modelul de producţie şi standardele ridicate de viaţă. Încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, creşterea impresionantă a producţiei de bunuri, de exploatare minieră, precum şi creşterea sectoarelor de servicii, a transformat economia ţării, dintr-una rurală în mare măsură, într-una preponderent urbană si industrială. Înţelegerea de liber schimb cu SUA (1989) şi Înţelegerea de liber schimb a ţărilor nord-americane (1994) a condus la o creştere semnificativă a schimburilor comerciale. De asemenea, a determinat şi integrarea economică cu SUA, principalul partener de afaceri al Canadei. Canada se bucură de un excedent comercial important cu SUA, care absoarbe aproximativ trei sferturi din exporturile canadiene în fiecare an. Canada este cel mai mare furnizor de energie, petrol, gaze, uraniu şi energie electrică pentru SUA. Canada s-a bucurat de o creştere economică solidă din 1993 până în 2007, datorită bogatelor sale resurse naturale, a forţei de muncă, în cea mai mare parte calificată şi datorită investiţiilor în capitaluri moderne. Lovită de criza economică mondială, economia a scăzut într-o recesiune accentuată în ultimele luni ale anului 2008, Ottawa declarând primul său deficit fiscal în 2009, după 12 ani de excedent. Oricum, marile bănci ale Canadei au ieşit din criză printre primele, datorită practicilor conservatoare de acordare a împrumuturilor şi a capitalizării accentuate. Pe parcursul anului 2010, economia Canadei a crescut doar 3%, din cauza exporturilor slabe. La fel ca în alte țări dezvoltate, economia canadiană este dominată de sectorul de servicii, în care lucrează trei sferturi din populație. Totuși, Canada este neobișnuită între țările dezvoltate în ceea ce privește Sursa:www.fin.gc.ca importanța industriilor primare, printre care cele forestieră și extractivă de țiței sunt două dintre cele mai importante ramuri industriale. Parțial datorită acestui fapt, Canada este dependentă de comerțul exterior, în

4

special cu Statele Unite. Astfel, menținerea independenței față de Statele Unite a reprezentat întotdeauna o chestiune politică de cea mai mare importanță. Canada deține o industrie producătoare activă, cu centrul în sudul provinciei Ontario, unde industria de autovehicule este printre cele mai dezvoltate. Canada de astăzi este o societate industrializată bogată, asemănându-se îndeaproape cu Statele Unite în ceea ce privește orientarea spre economia de piață, metodele de producție și nivelul de trai ridicat. În ultimul secol, creșterea impresionantă a industriei producătoare, mineritului și a sectorului de servicii a transformat națiunea dintr-o economie eminamente rurală într-una predominant urbană și industrială. Canada are depozite vaste de gaze naturale pe coasta de est și în vest, și o multitudine de alte resurse naturale care contribuie la independența energetică. Canada este o economie de piață, în care intervențiile guvernamentale sunt ceva mai prezente decât în Statele Unite, dar semnificativ mai reduse decât în majoritatea națiunilor europene. În mod tradițional, Canada are un PNB pe cap de locuitor mai mic decât cel al vecinului sudic, dar mai ridicat decât al principalelor țări vest-europene. În ultimul deceniu, urmând o perioadă de turbulențe, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe fondul unui șomaj scăzut și al unor excedente bugetare în creștere la nivel federal. Canada este populata în majoritate de canadieni-europeni, care compun 90,45% din populatie. Majoritatea acestora sunt de origine engleza sau franceza, desi sunt minoritati importante de scotieni, irlandezi si germani. A doua cea mai mare grupare etnica este cea chineza, compunând 3,69% din populatie. Majoritatea francezilor din Canada traiesc în provincia Québec. Demografic, populația Canadei seamănă cu multe altele din lumea dezvoltată. În jurul anului 1965, se înregistrează o tendință de descreștere a natalității (Figura 2). Astfel , Sursa: www.statcan.gc.ca demografia lor a scăzut în zona 0- 49 ani și s-a ”a crescut” în intervalul 50 - 64 ani, cel care este aproape de pensionare. Rata natalității în Canada a scăzut sub nivelele de înlocuire cu mult timp în urmă, și numai una dintre cele mai ridicate rate de imigrare din lume asigură menținerea unei creșteri pozitive a populației. În medie, peste 250.000 de oameni imigrează anual în Canada, adică aproape 1% din întreaga populație. În 2011, Canada avea peste 6,7 milioane de locuitori născuți în alte țări. Aceștia reprezentau 20,6% din întreaga populație, sau cea mai mare proporție printre țările G7.