Analiza structurii și dinamicii resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale din România

Introducere

Resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor bănești necesare îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor ce revin autorităților publice, asigurând funcționarea structurilor organizatorice adecvate. Resursele financiare publice sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum public și aparțin de drept statului și autoritătilor publice.

În urma analizei structurii și dinamicii resurselor financiare publice, din bugetul de stat și din bugetele locale din România din perioada 2017-2020, s-au remarcat numeroase modificări. Conform Rapoartelor anuale ale Consiliului fiscal, în perioada analizată, s-au înregistrat următoarele modificări:

În anul 2017, veniturile la nivelul bugetului de stat și din bugetele locale din România au suferit anumite schimbări întrucât s-au redus veniturile fiscale: cota standard de TVA, accize, impozitul pe profit, din impozite și taxe pe proprietate, impozitul pe salarii și venit, s-a eliminat taxa pe construcții și s-au înregistrat ușoare creșteri în cazul altor venituri fiscale, evoluția pozitivă a fost încurajată de creșterile salariale.

În anul 2018 a înregistrat cea mai mare rată a inflației din perioada analizată și s-au remarcat modificări ample ale lichidităților de pe piața monetară. În cazul veniturilor fiscale, s-a redus cota impozitului pe salarii și venit, accize, impozitul pe profit, respectiv din impozite și taxe pe proprietate. Pe de altă parte, ușoare creșteri au fost înregistrate în cadrul următoarelor categorii: alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și TVA.

În anul 2019, s-au înregistrat cele mai mari venituri, din perioada analizată. Principala contribuție a venit din partea consumului final total, urmat de formarea brută de capital fix, sectorul constructiilor a înregistrat o valoare pozitivă, precum și în piața muncii.

Anul 2020, cele mai ample scăderi au fost consemnate în cazul veniturilor fiscale, fiind parțial compensate de evoluția favorabilă a veniturilor din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități, din impozitul pe salarii și pe venit. Contextul crizei generate de pandemia cu COVID-19 a adus: creșteri de prețuri mai accentuate, precum și diminuarea ocupării forței de muncă.

Toate aceste modificări au fost analizate în paginile următoare cu date și indicatori reali, analizate din surse oficiale. Acest studiu conturează o imagine de ansamblu asupra situației economice din România, precum și analiza modificărilor din structura resurselor financiare publice, atât pentru cele din bugetul de stat, cât și pentru cele din bugetele locale, toate acestea fiind analizate prin metoda tabelară, dar și prin grafice, în perioada 2017-2020.

Capitolul 1 - Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale

Resursele financiare publice pot fi abordate ca un sistem particular având în vedere caracterul specific și legăturile ce se stabilesc între procesele de formare și utilizare ale acestora. În raport cu caracterul public al nevoilor cărora le sunt destinate, aceste resurse alcătuiesc un tot unitar menit să satisfacă cererea de consum impusă de funcționarea instituțiilor, a organizațiilor publice și a entităților administrativ-teritoriale.

1.1. Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare

Mulțimea resurselor financiare bugetare este alcătuită din elemente care se caracterizează prin trăsături comune, dar prezintă și particularități privind formarea și utilizarea lor, generând și efecte economico-sociale ce se deosebesc de la o componentă la alta.

După componentele bugetului consolidat, resursele financiare bugetare se pot clasifica în:

- Resurse ale bugetului de stat

- Resurse ale bugetelor locale

- Resurse ale asigurărilor de stat

- Resurse cu destinație specială

Figura nr. 1.1. Resurse ale bugetelor locale