Aurul și Moneda

Capitolul 1: Aurul si moneda

1.1 Aurul

În trecut, aurul în stare pura era prea moale pentru a construi din el instrumente de lupta si singura sa calitate subiectiva era frumusetea.

Trecând de la lumea antica la cele doua milenii ale erei noastre trebuie spus ca aurul a continuat sa se bucure de prestigiu si onoruri. În Evul Mediu, adoratia pentru aur s-a contopit în mare masura cu adoratia pentru obiectele de cult religios. Dar o noua dimensiune a mitului aurului s-a nascut în epoca moderna, odata cu dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste, când paralel cu atotputernicia banului s-a instaurat atotputernicia aurului. Punctul de demarare l-a constituit descoperirea Lumii Noi.

Setea de îmbogatire, de aventura, de acumulare a metalelor cu puteri miraculoase, motive religioase, împing pe europeni tot mai mult la organizarea de expeditii în directii noi sau necunoscute ale lumii. Secolele XIV-XVI cunosc o adevarata explozie în ceea ce priveste expansiunea europeana. Aceste cuceriri si expeditii arunca în Europa o cantitate tot mai mare de aur si argint. Este perioada devizei: aur sub toate formele, aur, aur cu orice pret, chiar cu pretul mortii. Goana dupa aur nu a reprezentat altceva decât setea de îmbogatire. Puterea banilor creste odata cu extinderea circulatiei marfurilor; expansiunea relatiilor capitaliste bazate pe schimbul de marfuri a însemnat, deci, sporirea continua a acestei puteri.

Începand cu sec. VII î.Hr., aurul a devenit moneda, capatând astfel o a doua utilizare importanta punând în plan secund folosirea lui in confectionarea de bijuterii si podoabe.

Aurul, ca metal pretios, are cateva proprietati care fac din el un lider incontestabil in râdul metalelor din care se confectioneaza monedele.

O prima proprietate a aurului este inalterabilitatea. El nu poate fi atacat de nici o substanta, deci îsi pastreaza neatinsa valoarea, putând fi pastrat, deci tezaurizat, vreme îndelungata. Aceasta proprietate rezulta atunci când îl comparam cu alte marfuri care au fost utilizate ca bani. Chiar si argintul sufera un proces lent de depreciere (se înnegreste datorita oxidarii sale).

O a doua proprietate a aurului este divizibilitatea fara pierdere de valoare. Acest lucru este foarte adevarat, aurul poate fi divizat în multe parti pentru ca apoi sa fie cu usurinta regrupat într-o singura bucata fara pierderi de substanta, lucru care a fost hotarâtor la luarea deciziei de batere a monedelor. Exista multe metale pretioase la fel de valoroase ca si aurul, care ar fi putut fi folosit la baterea monedelor, dar lipsa divizibilitatii le fac improprii scopurilor monetare.

O a treia proprietate a aurului este aceea ca aurul dispune de o omogenitate fizica naturala, lucru care rezulta din faptul ca o bucata de aur este identica cu oricare alta bucata de aur de aceeasi puritate, indiferent de locul de unde au fost extrase.

În al patrulea rând, aurul este un metal usor de prelucrat, perfect maleabil. Moneda de aur , ca si cea de argint, poate primi diferite însemne, care precizeaza greutatea si valoarea, lucru care o face usor de recunoscut.

În al cincilea rând, aurul are o valoare mare într-un volum mic. Metalele pretioase gasindu-se în natura în cantitati relativ mici, si fiind cu multa truda obtinute de om, au o valoare ridicata, mult mai ridicata decât a altor marfuri.

1.2 Moneda

Moneda este o piesa de metal (aur, argint, cupru) care se prezinta în general sub forma de disc plat si serveste ca mijloc de circulatie, plata si eventual de tezaurizare. Spre deosebire de bani, moneda nu este un termen generic, ci se refera la un tip de bani si anume la piesele de metal cu valoare proprie deplina sau inferioara valorii nominale.

Istoria monedei se confunda cu istoria schimburilor, reprezentând ultima etapa a acesteia. Schimburile au aparut cu prima diviziune sociala a muncii: între împletitorul de cosuri si olarul, între tribul care pescuia si cel ce vâna, între comunitatile ce posedau ambra si cele ce taiau silexul. Pe plan artistic, moneda, mai ales cea antica, a atins cele mai înalte culmi ale maiestriei artistice, dar, în epoca medievala arta gravurii în metal a scazut ca valoare artistica. Prin particularitatile sale, moneda reprezinta asadar un izvor