Criza economică și efectele sale asupra resurselor finanțelor publice

1. INTRODUCERE

Criza economică începută în 2007 şi cu termen de finalizare incert reprezintă un subiect preocupant pentru multă lume. Este cert că astăzi asistăm la cea mai gravă criză din ultimii 80 de ani.

Pe parcursul acestei crize care a captat atât de mult atenţia întregii lumi în ultimele

luni, am urmărit cu mare îngrijorare cum aceasta depăşeşte graniţele sectoarelor afectate

iniţial.

1* Inceputul crizei internationale actuale il gasim in Statele Unite la finele anului trecut, cand a inceput asa-numita criza "subprime" ca urmare a scaderilor de preturi de pe piata imobiliara americana.

"Subprime" inseamna de fapt credite ipotecare cu grad mare de risc. Pentru a putea acorda credite in conditii mai lejere, bancile americane isi externalizau o parte din imprumuturi prin securitizare (vindeau practic datoriile oamenilor) catre alte banci sau fonduri care la rindul lor, le vindeau mai departe.

Atrasi de profiturile mari , multe dintre bancile importante din lume au investit in aceste titluri. Cind piata imobiliara americana s-a prabusit, iar oamenii nu au mai putut plati ratele, aceasta criza nu a afectat numai banca, aceea care a dat creditul, ci toate celelalte institutii care au "comercializat" datoriile imprumutatului. De aici criza s-a extins in toata Europa, generind o lipsa acuta de lichiditati si caderi locale la toate bursele din lume. *1

2. EFECTELE CRIZEI ECONOMICE IN LUME

2.1 Colaps-ul din Statele Unite

2* Aspectele globale ale crizei financiare actuale sunt acum foarte bine cunoscute. Aşa cum a evidenţiat la un moment dat reputatul economist Herbert Stein, “dacă ceva nu poate continua la nesfârşit, nu va continua”. *2

Creşterile anuale de două cifre ale preţurilor bunurilor imobiliare din SUA s-au dovedit a nu fi sustinute, şi bineînţeles, raporturile preţ-chirie şi preţ-venit care înregistraseră creşteri rapide nu aveau cum să nu se prăbuşească ( Figura 1)

1* http://www.logec.ro/criza-economica

2* http://www.siteresources.worldbank.org

Figura 1: Decalajele preţurilor pieţelor imobiliare în 21 de ţări la sfârşitul anului 2007 (in procente)

* Sursa: IMF, World Economic Outlook 2008, (Perspective Economice mondiale 2008) pe baza calculelor efectuate de personalul FMI

Observaţie Figura redă o estimare a creşterii procentelor preţurilor bunurilor imobiliare dintre 1997 şi sfârşitul anului 2007 care nu este justificată de principiile de bază din modelul acestor tarii. *

Criza ipotecilor “subprime” (cu grad mare de risc) s-a transformat, astfel, într-o criză financiară la toate nivelurile, care, la rândul ei, a produs colapsul pieţelor de acţiuni.

Deşi această criză generalizată a survenit mai întâi în Statele Unite, acestea nu au fost

singurele afectate de şocurile şi prăbuşirea încrederii consumatorului. Multe ţări, care sunt atât pieţe dezvoltate, cât şi pieţe emergente, au înregistrat de curând creşteri nerealiste în pieţele activelor.

Preţurile imobiliare au crescut rapid datorită unor cauze la baza cărora nu

au stat numai principiile de bază ale ţărilor ca Irlanda, Regatul Unit, şi Australia (Figura1), conform FMI (2008), în timp ce ţări cum ar fi China şi Rusia au înregistrat, înainte de criză, nivele ameţitoare pe pieţele lor de acţiuni, generate de frenezia speculaţiilor.

3* Prăbuşirea preţurilor imobiliare din 2007-2008 şi pierderile mai recente suferite pe pieţele de acţiuni au adus proprietarilor americani de bunuri imobiliare pierderi de capital de trilioane de dolari– cu o cifră estimată de 2,4 trilioane de $ în doar nouă luni până în iunie 2008 şi pierderi mult mai mari la căderea recentă de la bursele de valori. *3

2.2 Efectele asupra tarilor in curs de dezvoltare

Care vor fi efectele probabile asupra ţărilor în curs de dezvoltare? Unul din efecte va fi o reducere substanţială a exporturilor acestora, pe măsură ce ritmul rapid al expansiunii comerciale înregistrat în acest deceniu se va reduce drastic.

FMI a preconizat, de curând, o creştere de doar 4,1 la sută în 2009 a volumelor tranzacţiilor comerciale la nivel mondial, în scădere de la 9,3 la sută înregistrate în 2006; Incetinirea este mult mai rapidă şi ar putea, duce la scăderea reală a volumelor tranzacţiilor comerciale în 2009.

Cu toate că este previzionată o încetinire a creşterii volumelor la export mai mare în cazul economiilor avansate decât pentru economiile în curs de dezvoltare, acestea din urmă ar putea avea mai mult de suferit de pe urma declinului în ceea ce priveşte comerţul– în special în cazul exportatoarelor de bunuri de larg consum, având în vedere că preconizăm o posibilă scădere cu o cincime a preţurilor bunurilor de larg consum altele decât cele petroliere în 2009.

Ne aşteptăm ca toate sursele externe principale de fonduri de investiţii să scadă drastic în cursul primului val de efecte. Investiţiile de portofoliu vor scădea, deoarece teama mai mare de riscuri determină menţinea capitalului pe pieţele interne. Deşi, în mod istoric, investiţiile directe străine au dovedit o elasticitate mai la şocuri, ne aşteptăm să scadă şi ele. În plus, ţările în curs de dezvoltare care vor putea avea acces la capital vor plăti dobânzi mai mari, din cauza exodului spre pieţe mai sigure şi a aversiunii mai mari pentru riscuri.