Cuprins
- - Introducere
- - Efecte externe
- - Alegerea programului optim
- - Bunuri publice
- - Optimul intr-o economie cu bunuri publice
- - Echilibrul de piata
- - Externalitati fiscale si bunuri publice
- - Modelul lui R.Gordon
- - Bibliografie
Extras din proiect
In modelele economiilor cu concurenta perfecta si imperfecta, s-a
presupus implicit ca nu exista divergente intre costurile private si costurile
sociale, intre avantajele private si avantajele sociale, adica intre costuri si
avantaje pentru agenti si pentru colectivitate. Aceasta ipoteza a permis
utilizarea conceptului de surplus colectiv pentru masurarea starii de bine a
colectivitatii.
Avantajele nete resimtite de consumatori au fost identificate ca
avantaje nete pentru colectivitate, si profiturile intreprinderilor au fost
considerate ca profituri pentru colectivitate. Acest tip de analiza preuspune
ca puterea publica este in masura sa redistribuie castigurile intre agenti.
Implicit in ansamblul rationamentelor se gaseste ipoteza ca preturile
masoara corect valoarea sociala a bunurilor, sistemului de preturi aparand
ca un numitor comun al ansamblului de interactiuni intre agenti si permitand
o evaluare a bunului colectiv.
De asemenea, echilibrul general al ansamblului de piete prezinta o
oarecare eficacitate: echilibrul general este un optim Parreto. In concluzie,
in concurenta perfecta, sistemul de preturi ghideaza agentii catre o utilizare
eficace a resurselor de care dispune colectivitatea. Exista cazuri cand
preturile nu joaca rolul din teoria concurentei perfecte. Sunt situatii in care
deciziile de consum sau de productie ale unui agent afecteaza direct
satisfactia sau profitul celorlalti agenti fara ca piata sa evalueze si sa-i oblige
sa plateasca pe agenti pentru aceasta interactiune.
Avem astfel de a face cu ceea ce poarta numele de externalitati sau
efecte externe. In cazul externalitatilor, sistemul de preturi nu mai conduce
agentii catre decizii optime si, ca atare, rezulta forme diverse de ineficacitate
in organizarea activitatii de productie si consum.
Scopul acestei lucrari il constitue prezentarea agentului economic nu
numai prin prisma propriilor decizii, ci si prin luarea in considerare a efectelor
propagate prin activitatile si rezultatele agentilor economici cu care intra in contact
in mod indirect ± cel mai clar exemplu fiind acela in care activitatea agentului
economic propaga efecte pozitive sau negative asupra altor agenti fara a fi
recompensat sau pus la plata. In cadrul sistemului economic actual, deosebit de
complex, aceste efecte nu pot fi ignorate, ele influentand intr-o mai mare masura
procesul de optimizare a activitatilor unui agent economic; in plus, sunt deosebit
de importante in studierea echilibrului acestuia.
Externalitatile: efecte si posibilitati de
rezolvare
5
Acestea se inscriu in categoria ³efectelor de vecinatate´, ale caror
caracteristici sunt urmatoarele:
- se intalnesc in orice economie, ca rezultat direct al complexitatii fenomenelor
economice si a interdependentelor dintre acestea;
- agentii economici care propaga efectul de vecinatate, in limita legislatiei (de
exemplu efectul de poluare daca se subinscrie la nivelul prevazut de lege) nu
pot fi recompensati sau pusi la plata;
- categoriile efectelor de vecinatate sunt determinate de forma de guvernare din
economie;
- prin limitarea unor efecte de vecinatate vom genera alte efecte de
vecinatate.De altfel, evaluarea impactului acestora asupra altor agenti
economici sau asupra consumatorilor este de cele mai multe ori o operatie
deosebit de dificila si aproximativa.
In analiza fenomenelor microeconomice trebuie avuta in vedere distinctia
dintre beneficiile private si sociale ale unei activitati economice.De altfel bunurile
publice sunt un caz cu totul aparte de bunuri, caracterizate prin faptul ca acestea
sunt consumate simultan de mai multe persoane, neputand
Preview document
Conținut arhivă zip
- Externalitatile Efecte si Posibilitati de Rezolvare.pdf