Cuprins
- Capitolul I: Organizarea și funcționalitate la DGASCP VASLUI
- 1.1 Scurt istoric
- 1.2 Obiect/domeniu de activitate
- 1.3 Organizare internă
- 1.4 Funcționalitate (relații interne cu accent pe latura financiară)
- 1.5 Structură de personal
- 1.6 Relații externe
- 1.7 Structura și evoluția principalelor cheltuieli bugetare la DGASCP VASLUI în perioada 2008-2011-tabel comentat cu identificarea factorilor de influență
- Capitolul 2: Fundamentarea cheltuielilor bugetare
- 2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
- 2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare
- 2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
- Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare
- 3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice
- 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
- 3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
- 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
- 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli
- 3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare
- 1. Organizarea și funcționalitate la DGASCP VASLUI
Extras din proiect
1.1. Scurt istoric
Județul Vaslui este situat în estul României, aproape de granița cu Republica Moldova. Suprafață: 5,318.4 km pătrați; populație 462,703 locuitori. Reședința de județ: Vaslui (80.041 locuitori). Localități principale: Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești; Comune: Zorleni, Laza, Codăești, Băcăni. Statistica populației: populație totală: 462.703 din care populație activă: 202.800, populație urbană: 200.547.
Vaslui este situat pe Valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10-20 m proprice pentru constructii, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova. Factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt cei naturali și social-istorici.
În spiritul iubirii de semeni, Biserica a acționat pentru acordarea de sprijin moral și material celor aflați în impas (copiilor orfani, bolnavilor cu deficiențe fizice, săracilor). În România, Biserica a fost promotoarea tuturor acțiunilor întreprinse în sensul asistenței sociale, fiind susținută din punct de vedere economic de domnitor. Cu alte cuvinte, susținerea statului există, dar se manifestă doar la nivel practic, neexistând documente oficiale în domeniul asistenței sociale.
Perioada comunistă a determinat o centralizare puternică în domeniul instituțional, ducând la un transfer de funcții: casele de copii trec în subordinea Ministerului Învățamântului, reeducarea copiilor cu tulburări de comportament la Ministerul Afacerilor Interne. Acțiunile întreprinse erau coordinate de la centru, iar bugetul de stat era singură sursă de fonduri disponibile.
Din anul 1990 se observă o intensă transformare atât legislativă, cât și instituțională și o mare atenție acordată asistenței sociale. În acest sens se poate observa tendința tot mai acută de descentralizare și de orientare a deciziilor spre nevoile locale. Sursele de finanțare se modifică, intrând în atenția ordonatorilor de credite și fondurile internaționale, atât cele rambursabile, cât și cele nerambursabile. Prin urmare, asistența socială este o nevoie de interes general, fiind identificată încă din evul mediu și se bucură de susținerea instituțiilor statului.
Asistența socială, componentă a sistemului de protecție socială, reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale administrației locale și societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane. Asistența socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacități pentru integrare socială.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui a fost înființată prin Hotărârea Consiliului Județean Vaslui nr. 112/26.11 2004, în baza Legii nr.272/2004 privind protecția socială și promovarea drepturilor copilului și a Hotărârii de Guvern nr.143/2004 privind atribuțiile și Regulamentul –cadru de organizare și funcționare a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Este instituție publică de interes județean, cu personalitate juridică. Instituția s-a format prin comasarea a două instituții care activau în domeniul asistenței sociale, Direcția de Asistență Socială și Direcția Generală pentru Protecția Copilului Vaslui.
1.2 Obiect de activitate
Aria acțiunilor și activităților de protecție socială se desfășoară în conformitate cu Strategia Guvernamentală în domeniul protecției sociale, adoptată și transpusă în funcție de prioritățile județului, colaborând în acest sens cu autoritățile administrației publice locale în vederea organizării și dezvoltării unui sistem integrat de protecție a copilului aflat în dificultate la nivel județean. Instituțiile de asistență socială asigură protecție, ocrotire, găzduire, îngrijire, activități de recuperare și reintegrare socială pentru copii, persoane cu handicap, persoane vârstnice și alte categorii de persoane, în funcție de nevoile specifice.
Direcția generală realizează la nivel județean măsurile de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fundamentarea si Executia Cheltuielilor Publice.docx