Influența Cursului Valutar Asupra Importurilor

Introducere

Existenţa unei relaţii între componentele balanţei de plăţi şi cursul de schimb a fost un subiect dezbătut pe larg de mulţi specialişti din domeniu. Alfred Marshall, Abba Lerber şi Joan Robinson au fost printre primii care au analizat corelaţia dintre cursul de schimb şi situaţia balanţei comerciale. Ideile lor sunt cunoscute sub titulatura de Condiţiile Marshall- Lerner . Ei au analizat modul în care o devalorizare (în cazul regimului de cursuri fixe) sau o depreciere reală (în cazul flotării cursului) pot să influenţeze pozitiv situaţia balanţei de plăţi.

Ideile lor sunt considerate, totuşi, neconcludente. O serie de cercetători precum Cooper, Gylfason, Risager demonstrează că deprecierea monedei naţionale duce la îmbunătăţirea situaţiei balanţei de plăţi. Laffer este unul din economiştii care arată că această relaţie este valabilă doar pentru anumite ţări şi pentru anumite perioade de timp, demonstrînd că nu există o legătură semnificativă între balanţa comercială şi cursul de schimb.

Paul Krugman şi Richard Baldwin au introdus în teoria de specialitate Curba J. Cercetarea lor foloseşte date specifice economiilor europene şi americană şi arată că un şoc monetar negativ reduce PIB-ul pentru aproximativ jumătate de an, generînd aprecierea monedei pentru aceeaşi perioadă, se ajunge la un surplus al balanţei comerciale de un an şi jumătate, după care urmează un deficit comercial. Teoria curbei în J presupune că efectele pozitive ale devalorizării monedei asupra echilibrului balanţei de plăţi externe nu se manifestă imediat ci după a anumită perioadă de timp. Conform “curbei în J”, dacă se devalorizează moneda naţională, atunci importurile cresc datorită influenţei preţurilor de import, chiar dacă cantitatea nu se modifică.

Odată cu trecerea timpului, importurile scad şi exporturile cresc, cu efecte asupra echilibrării balanţei comerciale. Aceste efecte pozitive se pot manifesta în anumite condiţii cum ar fi: creşterea competitivităţii mărfurilor, extinderea relaţiilor comerciale cu alţi parteneri, dezvoltarea capacităţilor de producţie pentru transport, transferul ofertei de produse de pe o piaţă pe alta.

Cursul valutar are, de regulă, un impact substanţial asupra celor două componente majore ale balanţei comerciale: exporturile şi importurile. Întărirea monedei naţionale în raport cu cele străine are drept consecinţă scumpirea exporturilor şi ieftinirea importurilor. În schimb, devalorizarea monedei naţionale în scopul atenuării deficitelor balanţei comerciale, utilizată destul de frecvent în practică, are, totuşi unele limite. Uneori acest procedeu este ineficace în cazul economiilor naţionale cu exporturi bazate în mare măsură pe importuri sau derulate prin filiale ale unor companii multinaţionale care aplică metode ale transferului de preţuri în scopul reducerii impozitelor.

Pe de altă parte Moffet, în anul 1986, arată că pentru economia americană teoria curbei în J nu este relevantă. Aceleaşi idei sunt preluate de către Rose şi Yellin, care arată în anul 1989, că, în ultimele două decenii până în momentul realizării studiului, în SUA, deprecierea monedei nu a dus la un deficit comercial pe termen scurt şi nu găsesc o legătură puternică între cursul de schimb şi balanţa comercială. Cercetările pe acest subiect sunt numeroase iar analizele efectuate cuprind date din numeroase state. O analiză realizată în cazul Japoniei, în perioada 1974-1996, demonstrează aceeaşi inadvertenţă dintre realitate şi teoria economică.

Efectele aprecierii sau deprecierii nu sunt suficient de robuste pentru a putea să fie generalizate în toate ţările. În plus, firmele înregistrează costuri suplimentare aferente protejării împotriva riscului valutar, reducîndu-se astfel veniturile partenerilor implicaţi în relaţiile comerciale internaţionale.

Analiza de regresie privind variabila importuri şi variabila curs valutar.

Pentru a descrie influenţa cursului valutar asupra importurilor (cazul României) au fost selectaţi indicatorii statistici din perioada ianuarie 2005-noiembrie 2013 a volumului importurilor cît şi cursul valutar EUR/Ron pentru aceaşi perioadă.

Grafic nr. 1 Evoluţia cursului de schimb dintre moneda euro şi leul românesc în perioada ianuarie 2005- noiembrie 2013

Sursa: Prelucrare după informaţiile date publicităţii de către Banca Naţională a României, www.bnr.ro

Din graficul obţinut observăm o tendinţă de devalorizare a monedei naţionale în raport cu euro pentru perioada anilor 2008-2009, după care observăm o tendinţa stabilă a cursului valutar.

În baza datelor obţinute putem calcula diverşi indicatori ai cursului valutar reprezentaţi în tabelul nr 1.