Managementul instituțiilor de credit

La modul cel mai general, sistemul bancar al unei tari este format din Banca Centrala

(de emisiune) si bancile din sistemul bancar, care în functie de natura activitatii lor sunt: banci comerciale (de depozit; universale), banci de afaceri, banci si institutii specializate de credit, etc.

Institutiile de credit îndeplinesc un dublu rol:

- intermediere financiara avand menirea de a realiza legatura intre cei care au nevoie de resurse financiare si cei care au excedente. In cadrul acestei intermedieri distribuirea de credite reprezinta operatiunea de baza. Institutiile de credit au rol de intermediere in relatia economisire-investire, relatie decisiva pentru cresterea economica.

- institutiile de credit au un rol important in mecanismul de transmisie a politicii monetare de a carui eficacitate depinde starea de sanatate a sistemului bancar si a economiei.

Pornind de la acest dublu rol, desprindem urmatoarele functii :

• colectarea (atragerea) de lichiditati

• distribuirea de credite

• gestionarea mijloacelor si instrumentelor de plata

• furnizarea de informatii si asigurarea de lichiditati clientilor (persoane fizice si juridice)

Importanta bancilor reiese din faptul ca ele sunt o sursa de lichiditate pentru investitori si nu numai, iar economia unui stat fara investitii sau fara lichiditate este considerata a fi una falimentara. Sucursalele, agentiile, filialele si punctele de lucru sunt unitati cu sarcini operative, ele neavând personalitate juridica. Acestea executa operatiuni bancare specifice societatilor bancare reglementate prin lege, in limita competentelor stabilite de centrala bancii si functioneaza pe baza aprobarii Consiliului de Administratie al bancii respective.

Datorita particularitatii lor, bancile se confrunta cu riscuri care nu se intalnesc la alte tipuri de afaceri. Faptul ca au ca functie principala intermedierea financiara le impune sa se preocupe de practicarea unui management al riscului.

In continuare vom prezenta riscurile cu care se confrunta o banca pe parcursul activitatii sale, vom ilustra principiile generale de management care trebuie sa stea la baza managementului unei institutii de credit si vom înfatisa în amanunt cum trebuie sa fie manageriat cel mai important risc care apare în prezent în sistemul bancar: riscul de credit.

Riscurile ce survin in activitatea bancara

Riscurile bancare reprezinta fenomene care pot sa apara pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care sa provoace efecte negative asupra activitatii, prin deteriorarea calitatii activitatii, diminuarea profitului sau chiar inregistrarea de pierderi.

Riscul bancar are doua componente:

- incertitudinea privind producerea unui eveniment în viitor;

- expunerea la pierdere.

Daca nu se manifesta ambele componente, nu putem vorbi despre risc. De exemplu, o banca ce acorda un imprumut este confruntata cu incertitudinea rambursarii la scadenta, chiar daca exista garantia, datorita posibilitatii reducerii valorii acesteia în timp si/sau a marimii costurilor de executie a acesteia. Banca isi asuma riscul deoarece este expusa la incertitudine.

Putem afirma ca riscul descrie situatiile prin care factorii externi sau interni bancii actioneaza de o maniera imprevizibila asupra valorii de piata a acesteia. Cuantificarea riscului presupune raportarea la un punct de reper numit benchmark. Conform Cambridge Advanced Learner’s Dictionary, benchmark-ul este un nivel de calitate care poate fi utilizat ca standard in comparatii.

In relatie cu benchmark-ul, notiunea de risc are doua acceptiuni:

- pericolul aparitiei pierderii (down-side risk);

- sansa de castig (up-side potential).

Asumarea constienta a unui risc bancar presupune adoptarea unor actiuni prudente, avand la baza urmatorii factori:

- respectarea masurilor prudentiale impuse de activitatea de supraveghere;

- profitul scontat sa justifice expunerea la risc;

- eventualele pierderi sa poata fi acoperite din provizioane sau din profit;

- riscul trebuie sa fie astfel dimensionat incat viitoarele pierderi sa nu afecteze imaginea bancii;

- acceptarea numai a acelor riscuri care au un termen scadent si care pot fi cuantificabile.