Organizarea și Funcționarea Primăriei Botoșani

1.1. Scurt istoric

Aflat în nord-estul României, Botoşaniul se remarcă prin diversitatea culturală marcată îndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) şi Ştefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916). „Oraşul domniţelor”, aşa cum mai este numit Botoşaniul, a dat culturii române cele mai multe personalităţi devenind astfel un fel de brand al culturii naţionale. Cochet şi şarmant deopotrivă, Botoşaniul surprinde plăcut turistul prin oaza de verdeaţă şi bogăţia de flori care îl îmbracă, prin arhitectura veche a clădirilor existente, dar şi prin modestia sa tipic moldovenească.

Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani. Are o populaţie de circa 116.110 locuitori şi este aşezat în partea de sud-vest a judeţului pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.

Etimologia numelui

Originea numelui de Botoşani este destul de incertă, dar s-au găsit mai multe explicaţii. Numele actual al municipiului este menţionat pentru prima oară în “Letopiseţul Ţării Moldovei” al lui Grigore Ureche şi este pus în legătură cu evenimentele din 1439, când “au venit tătarii şi au prădat şi arsu târgul Botoşanii”. Îşi trage numele, potrivit unor cercetări, de la un boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri la sfârșitul mileniului II. De altfel, cea mai veche pecete cunoscută până acum, a Botoşaniului, care avea drept marcă un păun cu coada răsfirată, poartă inscripţia “Pecetea târgului Botaş”.

Numele familiei Botaş sau „Botăşani” este pomenit în documente foarte vechi încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei. A doua variantă care există referitor la originea numelui vine de la antroponimul „Botos”, iar ultima de la regionalismul „botoş” însemnând „căpuşă.

Oraşul, de a cărui existenţă vorbeşte prima dată cronicarul Grigore Ureche, a fost declarat anul acesta de autorităţile în domeniu, oraşul cu suprafaţa cea mai mare de spaţiu verde pe cap de locuitor. Lucrul acesta se observă uşor făcând o plimbare pe străzile şi aleile, prin parcurile şi zonele de promenadă ale urbei. La nivelul municipiului există 145.600 mp spaţii verzi însemnând pietonale şi aliniamente stradale.

Apariţia Regulamentului Organic din 1832 a schimbat fundamental administraţia comunală a oraşului, conducerea intereselor fiind încredinţată unei noi instituţii: Eforia. Ea era alcătuită din trei membri, aleşi la începutul lui noiembrie, în fiecare an. Preşedintele era numit de Guvern, iar unul din cei trei membri avea funcţia de casier.

Moştenitoare a Eforiei a devenit Primăria prin legea din 2/14 aprilie 1864, când sub domnia lui Cuza a apărut o nouă organizare administrativă a comunelor urbane şi rurale, precum şi a consiliilor judeţene.

În 1851, Eforia a reuşit să-şi cumpere un local propriu pentru cancelarie. De aici începe istoria actualei clădiri a Primăriei oraşului.

În momentul de faţă municipiul Botoşani realizează 70% din PIB ul judeţului, deşi populaţia acestuia reprezintă doar 25% din populaţia judeţului. În Botoşani îşi desfăşoară activitatea peste 7000 de societăți.

Date de identificare:

Sediul : Botoşani, str. Poştei, nr.2

Cod fiscal :

Telefon/Fax : 031/511712 ; 031/531595

1.2. Obiect de activitate

Administraţia publică are ca obiect realizarea valorilor care exprimă interesele statului sau ale unei comunităţi distincte, recunoscută ca atare de către stat, valori care sunt exprimate în actele elaborate de puterea legiuitoare. Administraţia publică în unităţile administrativ teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale (dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluționa si de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii), descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes deosebit.