Performanța bugetară în Suedia, Statele Unite ale Americii, Danemarca și Marea Britanie

Scurt rezumat

Proiectul de faţă prezintă aspecte referitoare la performanţa bugetară în patru state membre OECD – Suedia, Statele Unite ale Americii, Danemarca şi Marea Britanie, pornind de la istoria şi evoluţia managementului performanţei de-a lungul timpului şi ajungând la condiţiile actuale de manifestare a acestuia. De asemenea, se identifică şi câteva probleme ale fiecărui sistem, probleme care ar trebui să constituie o provocare viitoare pentru cele patru state în vederea îmbunătăţirii performanţei bugetare.

Introducere

Performanţa bugetară reprezintă eficienţa statului în alocarea resurselor publice şi în atingerea obiectivelor stabilite. Rolul principal pe care îl are performanţa bugetară este de a ajuta la formarea unui buget cât mai exact şi adaptat la situaţia economică a fiecărei ţări.

Astfel, ne propunem să analizăm performanţa bugetară în patru state membre OECD – Suedia, Statele Unite ale Americii, Danemarca şi Marea Britanie. Analiza identifică avantajele şi dezavantajele fiecărui sistem prin comparaţia celor patru state, cu scopul evidenţierii exemplelor pozitive şi negative, care pot favoriza îmbunătăţirea performanţei bugetare sau, din contră, pot defavoriza acest proces. Rezultatele prezentate sub această formă pot servi îmbunătăţirii performanţei bugetare la nivelul României prin aplicarea modelelor folosite de cele patru state menţionate mai sus.

Ca structură, sunt prezentate aspecte legate de managementul performanţei în fiecare dintre cele patru state membre OECD şi apoi sunt formulate concluzii referitoare la performanţa bugetară, prin compararea celor patru modele.

1. Suedia

1.1 Sistemul administrativ al Suediei

În Suedia, Guvernul este responsabil pentru acţiunile sale în faţa Parlamentului având obligaţia de a prezenta rapoarte cu privire la obiectivele relevante şi la rezultatele obţinute în diferite domenii de activitate.

În ceea ce priveşte structura aparatului administrativ, de la instalarea noului guvern în toamna anului 2006, Suedia are 12 ministere la care se adaugă Biroul Primului Ministru şi Biroul pentru Probleme Administrative.

Un rol important în administraţia ţării îl au agenţiile guvernamentale (în număr de aproximativ 300 în întreaga ţară) ale căror activităţi au ca scop realizarea de obiective politice, activităţi supuse controlului de management al performanţei.

Guvernul este asistat în luarea deciziilor de către birouri guvernamentale, iar ministerele au rol în pregătirea afacerilor guvernamentale în domeniile lor de responsabilitate. Deşi ministerele au putere de decizie acordată prin intermediul legilor sau ordonanţelor, Guvernul ia deciziile finale în orice problemă.

Modelul administrativ suedez este caracterizat de un înalt grad de delegare a responsabilităţilor de la Birourile Guvernamentale către agenţii. Astfel, Guvernul stabileşte sarcinile, obiectivele, alocă fonduri şi pretinde ulterior transmiterea rezultatelor.

În domeniul deciziilor privitoare la veniturile şi cheltuielile administraţiei centrale, responsabilitatea în acest sens revine însă Parlamentuluim, după ce Guvernul prezintă propunerile sale în proiectul de buget. După luarea deciziilor în Parlament, Guvernul este responsabil de implementarea acestora.

1.2 Sistemul de performanţă al Suediei

În Suedia, preocuparea pentru managementul de performanţă în cadrul administraţiei publice a început la sfârşitul anilor 1980. În propunerea de buget pentru anul 1988-1989 se declara că încercările de schimbare a metodei de gestionare a activităţilor Guvernului datau din anii 1960. Ca urmare, s-au luat decizii de creare a premiselor necesare pentru alocarea în mod continuu a resurselor necesare activităţilor existente şi de creştere a eficienţei şi productivităţii în sectorul public. De asemenea, a fost susţinut faptul că un management corespunzător necesită stabilirea unor rezultate aşteptate, un control adecvat şi adaptat fiecărui tip de activitate şi o bună colaborare între ministere şi agenţii.

Forma predominantă de control în domeniul administrativ o constituie însă controlul economic care joacă un rol important în procesul bugetar al Guvernului. Acesta se bazează pe o serie de obiective politice şi resurse disponibile şi consistă în două concepte - managementul performanţei şi controlul financiar. Primul se referă la stabilirea de obiective pentru organizaţii şi activităţi, la colectarea rezultatelor obţinute în mod sistematic pe parcusrul derulării actvităţilor şi la compararea acestora cu cele stabilite iniţial. Cel de-al doilea stabileşte cadrul referitor la consumul de resurse al organizaţiilor, cuprinzând astfel, printre altele, condiţiile de creditare, condiţiile de impunere a activităţilor, condiţiile de investire. Prin aplicarea celor două concepte se poate stabili eficienţa acţiunilor guvernului atât din punct de vedere al obiectivelor atinse cât şi din punct de vedere al resurselor consumate. În cele din urmă, aceste informaţii trebuie să contribuie la furnizarea către Parlament, Guvern şi administraţie publică cu o bază relevantă pentru luarea deciziilor optime.