Poltici Sociale 2001

in societatea contemporana, politicile sociale, cu programele si serviciile specializate, iar in cele mai multe tari si prin volumul resurselor financiare alocate, ocupa, pe departe, primul loc in cadrul politicilor publice, respectiv al bugetului public.

Obiectivul studiului de fata este acela de a realiza o analiza a finantarii politicilor sociale in România comparativ cu tarile U.E. si tarile in tranzitie.

Punctul de pornire al analizei l-a constituit constatarea existentei unor deosebiri extrem de importante intre rolul relativ modest ce se acorda in România politicilor sociale, inclusiv in ceea ce priveste resursele alocate, si situatia din tarile de referinta: grupul tarilor europene aflate in tranzitia postcomunista si cel al membrelor UE. Daca in aceste tari se poate identifica si un rol de dezvoltare economica si sociala atribuit politicilor sociale, in România politicile sociale nu raspund decât partial la rolul limitat de a contribui la subzistenta populatiei. Prin urmare, in tarile de referinta exista un sistem acoperitor de beneficii sociale diversificate si substantiale, raportate la nevoile populatiei, cu alocarea de resurse financiare importante. Unele tari europene in tranzitie (Ungaria, Polonia, Cehia si altele) au realizat deja apropierea de tarile UE, adoptând o politica sociala exceptionala inca din primii ani de tranzitie ca raspuns la o situatie exceptionala dar si de apropiere de UE. România nu a urmat calea exceptionalitatii si, deci nici aceea a apropierii de tarile UE in privinta politicilor sociale, desi a intreprins o serie de actiuni de reforma a sistemului mostenit de la vechiul regim. Experienta ultimilor ani a dovedit insa faptul ca fara resursele necesare si fara utilizarea lor eficienta nu se poate iesi din starea precara inregistrata in domeniul social. Mai mult, costurile sociale inalte (inflatie, somaj) au condus de o maniera dramatica la polarizare sociala si la extinderea fenomenelor saraciei si excluziunii sociale. Este deosebit de relevant sa aducem aici in atentie rezultatele unei analize laborioase de testare a ipotezelor foarte disputate privind efectul inegalitatii economice si protectiei sociale asupra cresterii economice in tarile OECD. Datele pe perioada lunga de timp nu confirma ipoteza potrivit carei inegalitatea de venit este buna pentru cresterea economica, dar nici ipoteza concurenta, ca este daunatoare. Nici in privinta efectului protectiei sociale asupra cresterii economice, concluzia nu retine un rol negativ sau pozitiv al ponderii cheltuielilor sociale raportate la PIB , dar face trimitere la efectele negative ale cresterii fiscalitatii.