Prezentarea generală a serviciilor de consultanță financiară - studiu de caz PWC

I. Prezentarea generală a serviciilor de consultanţă financiară

1. Date generale despre consultant şi serviciile de consultanţă

Vă gândiţi cum să vă investiţi economiile cu înţelepciune, aveţi în plan să asiguraţi un viitor frumos copiilor dvs. şi un trai decent pentru dvs. când vor veni anii pensionării sau doriţi să-i protejaţi pe cei dragi printr-un plan eficient de asigurare? Apelaţi la un consultant financiar, partener de discuţii gata să vă ajute să găsiţi soluţiile potrivite pentru programe de asigurări de viaţă, asigurări de sănătate, asigurare pentru copii, pensie privată. Asigurările acoperă interese vitale ale clientului pe termen lung; de aceea, integritatea financiară a companiei de asigurări este de o importanţă vitală. Aici intervin consultanţii financiari, ei vă ajută să alegeţi compania care vă oferă siguranţa financiară conform nevoilor dvs.

Consultanţa: procesul care are loc atunci când cineva care are o problema sau se confruntă cu o dificultate caută ajutorul unei persoane care are o abilitate specială.

Cu alte cuvinte, consultanţa se ocupă cu rezolvarea problemelor. De asemenea, înseamnă procesul de a iniţia şi administra schimbarea.

În zilele noastre, managerilor li se cere, ca parte a îndatoririlor lor, să devină agenţi ai schimbării interne şi să acţioneze ca şi consultanţi pentru proprii lor angajaţi pentru a îmbunătăţi dezvoltarea şi performanţa internă sau pentru a vorbi clienţilor despre nevoile lor.

Consultantii sunt: oameni care descoperă că trebuie să-i influenţeze pe alţii, sau să-i sfătuiască despre modaliăţi posibile de acţiune pentru a-şi îmbunătăţi eficacitatea tuturor aspectelor activităţilor lor, fără să aibă nici o autoritate formală asupra acestora sau preferând să nu-şi folosească autoritatea pe care o au.

Oamenii, întreprinderile sau organizaţiile care accesează piaţa serviciilor de consultanţă, preferă serviciile unui anumit consultant pentru o gamă largă de motive. Acestea variază de la stilul organizaţional şi modul de activitate, gradul de expertiză, specializarea, faima pe care a câştigat-o până la abilităţile sale. Preţul este întotdeauna important în angajarea unui consultant, deşi nu este un factor decisiv. Cu cât este mai mare onorariul plătit cu atât mai mult clientul aşteaptă de la consultant produse cu valoare adăugată mare.

Consultanţa de management ca activitate, poate fi definită ca o intervenţie menită să schimbe un set de condiţii nesatisfăcătoare sau de a profita de o ocazie, cu obiectivul de a obţine o îmbunătăţire. Din punctul de vedere al consultantului, este:

- bazată pe oferirea de servicii unui client cu un anume profit;

- vinderea timpului (capacităţii) consultantului sau a consultantei;

- bazată pe oameni;

- se ocupă cu capacitatea şi proprietatea intelectuală.

Produsul Consultanţei, aşa cum este el oferit de consultant, trebuie să fie capabil de a oferi clientului cel puţin următoarele beneficii:

- să ajute clientul să identifice şi să înţeleagă problemele reale care sunt implicate;

- să ghideze activitatea spre obţinerea unui rezultat benefic şi nu doar pentru un simplu raport;

- să fie relevant pentru client, de preferinţă cu aplicare imediată;

- să aibă un ciclu de viaţă în general scurt;

- să fie de aplicabilitate unică într-o situaţie, problemă sau sarcină unică, cu alte cuvinte să se adreseze problemelor clientului şi nu problemelor în general;

- să necesite cunoştinţe sau abilităţi specializate pentru utilizarea sa, acestea fiind valoarea adăugată cazului respectiv prin contribuţia consultantului;

- să răspundă unei cereri care rezultă dintr-o oportunitate sau o schimbare.

2. Consultanţa financiară sau cum să vinzi sfaturi

Un consilier financiar sau consultant financiar, este un profesionist care prestează servicii financiare pentru persoane fizice, companii şi guverne. Acest lucru poate implica consultanţă în ceea ce priveşte investiţiile, ce poate include planificare de pensii şi/sau de consiliere cu privire la asigurările de viaţă şi alte tipuri de asigurări şi/sau consultanţă pentru credite ipotecare.

În mod ideal, consilierul financiar ajută clientul să menţină echilibrul dintre veniturile din investiţii, câştigurile de capital şi un nivel de risc acceptabil, prin utilizarea adecvată. Consilierii financiari utilizează acţiuni, obligatiuni, fonduri mutuale, trusturi de investiţii în imobiliare etc., pentru a satisface nevoile clienţilor lor. Mulţi dintre consilierii financiari percep un comision pentru diferitele produse financiare pe care le brokerează, cu toate că planificarea „pe bază de onorariu” este tot mai des întâlnită în această industrie a serviciilor financiare.

Unii consultanţi de investiţii percep numai o taxă bazată pe activele gestionate pentru client. De obicei li se percepe aproximativ 1,0-1,5% pe an pentru a lua deciziile de investiţii pentru client. Aceştia nu percep comisioane.

2.1. Rolul

Scopul principal al unui consilier financiar este de a asista clienţii în planificarea şi aranjarea afacerilor lor financiare (cum ar fi economiile, proviziile pentru pensionare, testamente ş.a.m.d.. Pentru a asigura practici etice, consilierii financiari trebuie să înţeleagă situaţia financiară a unui client, precum şi nevoia lor pentru stabilitate financiară. Finanţele pot fi complicate şi, în acest sens, orice consilier are responsabilitatea morală de a se asigura că riscul unui client este minimizat, şi din punctul de vedere monetar, că banii îi sunt maximizaţi în limitele de risc stabilite.

2.2. Investiţii

Consilierii financiari îşi pot ajuta clienţii lor să investească atât pentru obiective pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Este de datoria consilierului financiar să determine obiectivele clienţilor şi toleranţa la risc şi apoi să recomande un plan de investiţii adecvat. În general, un orizont de timp lung îi permite unui consilier să recomande planuri de investiţii mai volatile, cu riscuri mai mari şi, dar şi recompense mai mari. Astfel de planuri de investiţii includ: investiţii directe în acţiuni sau prin plasamente colective - cum ar fi fondurile mutuale şi trusturi unitare de investiţii / fonduri comune de investiţii.

În cazul în care clientul are obiective pe termen mai scurt, consilierul trebuie să recomande investiţii mai puţin volatile cu deschideri de timp mai scurte. Astfel de investiţii ar putea include depuneri de numerar, certificate de depozit , şi obligaţiuni pe termen scurt. În timp ce aceste tipuri de investiţii au, în general, câştiguro mai mici, acestea prezintă volatilitate mai redusă şi probabilitatea de a pierde capital este mai redusă.

2.3. Calificări

2.3.1. Statele Unite ale Americii şi Canada

Există trei tipuri de licenţă pentru profesioniştii individuali care deţin de obicei calitatea de consilier financiar: Consilier Reprezentant în Investiţii, Reprezentanţi înregistraţi (de asemenea cunoscut ca şi „Stock Broker”), Producători de asigurare. Practica de consultanţă de investiţii, vânzarea de titluri de investiţii şi vânzarea de produse de asigurare sunt reglementate şi, prin urmare, un individ trebuie să treacă un examen, să fie afiliat la o firmă şi să fie înregistrat cu unul sau mai multe state înainte de putea începe afacerile. Un consilier financiar poate deţine orice combinaţie a acestor licenţe în funcţie de natura practicii lor financiare.

Chartered Financial Analyst (CFA), Certified Financial Planner (PCP), Chartered Life Underwriters (CLU), The Chartered Financial Consultant (ChFC), Chartered Retirement Planning Counselor (CRPC), Registered Financial Consultant (RFC) şi Masters of Science in Financial Services (MSFS) sunt toate specializări avansate care cursuri elaborate pentru a fi obţinute. Aceste titulaturi profesionale sunt emise de organizaţii, cum ar fi Chartered Financial Analyst Institute, Certified Financial Plannner Board of Standards şi de Colegiul pentru Planificare Financiară.

Cele mai des întâlnite exemple de consultanţi de investiţii includ: administratori de fonduri de pensii, administratori de fonduri mutuale, de asemenea, pot fi: persoane fizice, parteneriate sau corporaţii.