Cuprins
- CAPITOLUL I
- IMPORTANŢA IMPOZITELOR ÎN FORMAREA VENITURILOR STATULUI
- 1.1. Apariţia impozitelor . 1
- 1.2. Clasificarea impozitelor . 2
- 1.3. Necesitatea şi rolul impozitelor indirecte . 3
- 1.4. Clasificarea impozitelor indirecte . 4
- 1.5. Impozitele în România . 5
- 1.6. Impozitele din ţara noastră, comparativ cu alte ţări . 6
- CAPITOLUL II
- CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
- 2.1. Definiţia şi caracteristicile taxei pe valoarea adăugată . 16
- 2.2. Scurt istoric privind evoluţia taxei pe valoarea adăugată . 18
- 2.3. Reglementarea taxei pe valoarea adăugată în România . 21
- 2.4. Cotele taxei pe valoarea adăugată . 23
- 2.5. Documente contabile privind taxa pe valoarea adăugată . 24
- 2.5.1. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată . 26
- CAPITOLUL III
- CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
- 3.1. Principii generale . 31
- 3.2. TVA şi circuitele economice . 32
- 3.3. Subsistemul conturilor de TVA . 35
- 3.4. Reducerile comerciale şi financiare . 40
- 3.5. TVA privind ambalajele . 41
- 3.6. TVA privind cheltuielile de transport . 43
- 3.7. TVA în cazul returnării mărfurilor . 45
- 3.8. TVA privind comisioanele . 46
- 3.9. TVA privind livrările cu plata în rate . 49
- 3.10. TVA privind livrările de bunuri şi servicii fără factură . 51
- 3.11. Deductibilitatea TVA – Prorata TVA . 54
- 3.12. TVA în comerţul cu amănuntul . 59
- 3.13. TVA în unităţile de consignaţie . 61
- 3.14. TVA la casele de amanet . 64
- 3.15. TVA aferentă cumpărărilor/vânzărilor cu plata în rate . 66
- 3.16. TVA aferentă importulor de bunuri şi servicii . 68
- 3.16.1. TVA privind importul de bunuri pe cont propriu – condiţia de livrare C.I.F. . 68
- 3.16.2. TVA privind importul de bunuri pe cont propriu – condiţia de livrare F.O.B. . 69
- 3.16.3. TVA privind importul de bunuri în comision . 69
- 3.17. TVA privind bunurile din import în sistem de leasing . 73
- 3.18. TVA privind importurile de servicii . 74
- 3.19. TVA privind exporturile . 74
- CAPITOLUL IV
- STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENŢA CONTABILĂ A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
- 4.1. Prezentare generală a S.C. “Anlasen” S.A. Galati şi a particularităţilor sale . 77
- 4.2. Studiu de caz la S.C. “Anlasen” S.A. Galati . 89
- 4.3. Monografie contabilă privind TVA la S.C. “Anlasen” S.A. . 96
- CAPITOLUL V
- PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
- 5.1. Rolul sistemului informaţional . 103
- 5.2. Prezentare generală a programului “Light” . 105
- CAPITOLUL VI
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI . 117
Extras din proiect
CAPITOLUL I
1. IMPORTANŢA IMPOZITELOR ÎN FORMAREA
VENITURILOR STATULUI
1.1. APARIŢIA IMPOZITELOR
Impozitele au apărut odată cu statul, ca principală sursă de formare a veniturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în vederea îndeplinirii funcţiilor sale.
O definiţie cât mai completă a impozitelor este practic imposibilă, dată fiind marea diversitate a acestora şi a condiţiilor politice, economice şi sociale dintre state existente la un moment dat, precum şi rapida lor schimbare în timp. În esenţă şi la modul general, se poate spune că impozitele reprezintă contribuţii obligatorii impuse de stat persoanelor fizice şi juridice care locuiesc sau îşi desfăşoară activitatea ori obţin venituri sau deţin bunuri pe teritoriul acestuia .
În timp, impozitele au cunoscut mari schimbări, atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi ca forme de prelevare. Astfel, la început, în economia naturală, ele aveau caracterul unor prestaţii în muncă şi al dărilor în natură. Treptat, pe măsura dezvoltării economiei de schimb, s-a extins plata în bani a impozitelor. În zilele noastre, în foarte puţine ţări şi numai în mod excepţional se mai percep impozite în natură.
Odată cu trecerea timpului impozitele au cunoscut o importanţă din ce în ce mai mare datorită rolului şi caracteristicilor lor principale. Ca urmare, treptat, teoretic şi practic, nu numai ca principală sursă de venit a statului, ci şi ca instrument în stimularea
CAPITOLUL I 2
dezvoltării economice şi, nu în ultimul rând, pentru realizarea echităţii sociale. Astfel, după cel de-al doilea război mondial, statele occidentale au folosit cu mult succes politica fiscală în dezvoltarea economică şi soluţionarea unor probleme sociale.
Astăzi, un număr tot mai mare de economişti, teoreticieni sau practicieni, consideră că între starea economiei şi fiscalitate există o condiţionare reciprocă. O economie puternică, echilibrată constituie întotdeauna premisa pentru o relaxare fiscală, cu efecte benefice sigure asupra dezvoltării economico-sociale, veniturile suplimentare obţinute de agenţii economici în urma acestor măsuri fiind deturnate din circuitul economic .
1.2. CLASIFICAREA IMPOZITELOR
Sistemele fiscale cunosc o mare diversitate în timp şi de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile economice, politice şi sociale existente. Cu toate acestea, în literatura de specialitate s-au încercat diferite clasificări ale impozitelor, după anumite criterii şi trăsături comune.
Astfel, s-au făcut clasificări după obiect (pe venit, pe avere, pe cheltuieli), după scop (financiare şi de ordine), după frecvenţa realizării (permanente şi incidentale) etc.
Cea mai cunoscută şi mai folosită clasificare, atât de teoreticieni cât şi de legislatori şi practicieni, este clasificarea după obiectul impozitului. Potrivit acestui criteriu se disting două feluri de impozite.
a) Impozite directe, care se stabilesc asupra veniturilor şi averilor: impozitul pe profitul societăţilor, impozitul pe venitul global al persoanelor fizice, impozitul pe venitul persoanelor fizice diferenţiat pe surse de venit (cedular), impozitul pe veniturile din exploatarea bunurilor, impozitul pe creşterea averii (sporul de avere) etc.
b) Impozite indirecte, care se stabilesc cu prilejul vânzării bunurilor sau al prestării serviciilor: impozitul pe circulaţia mărfurilor, taxa pe valoarea adăugată, accizele, veniturile monopolurilor fiscale, taxele vamale, taxele de timbru.
CAPITOLUL I 3
În ţările occidentale, ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetare este, de regulă, mai mare decât ponderea impozitelor indirecte. Cauza: existenţa unei clase mijlocii puternice, ale cărei venituri creează o bază largă de aplicare a impozitelor directe, şi politica socială de protejare a celor cu venituri mici prin impozite indirecte mai reduse pentru produsele de larg consum.
În schimb, în ţările în curs de dezvoltare sau de trecere la economia de piaţă ponderea mai mare aparţine impozitelor indirecte, deoarece colectarea acestora este mai simplă, iar baza de percepere a impozitelor directe este mai redusă din cauza sărăciei şi evaziunii fiscale.
Cu privire la cea mai indicată pondere în buget a impozitelor directe şi indirecte, părerile teoreticienilor şi practicienilor fiscali sunt împărţite. Realitatea este că aceasta este determinată, aşa cum s-a arătat mai sus, în primul rând de condiţiile economico-sociale din fiecare ţară.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Reglementarea, Calculul si Contabilizarea Taxei pe Valoarea Adaugata cu Aplicatie la SC Anlasen SA .doc