Cuprins
- Cap1: Analiza economico-financiara 2
- 1.1.Necesitatea analizei economico-financiare 2
- 1.2. Tipuri de analiza economico-financiara.Continutul procesului de analiza economico-financiara 3
- 1.3. Metodologia analizei economico-financiare 11
- 1.3.1. Compararea indicatorilor sau rezultatelor 11
- 1.3.2. Descompunerea indicatorilor sau rezultatelor 12
- 1.3.3. Masurarea influentei factorilor asupra indicatorilor sau rezultatelor 12
- 1.3.4. Generalizarea rezultatelor 16
- 1.4. Functiile analizei economice 16
- 1.4.1. Descoperirea şi mobilizarea rezervelor interne 16
- 1.4.2. Consilidarea autonomiei economico-financiare şi creşterea eficenţei economice 17
- 1.4.3. Diagnoza şi reglarea activităţii întreprinderii 18
- 1.4.4. Participarea activă la actul decizional 18
- 1.5 Sistemul de informatii necesar efectuarii analizei economico-financiare 19
- Cap 2: Sistemul de rate utilizat in analiza economico-financiara 21
- 2.1 Ratele de structura ale bilantului 21
- 2.1.1. Rate folosite la caracterizarea structurii activului 21
- 2.1.2. Ratele de structură din pasiv 25
- 2.2. Ratele de rentabilitate 27
- 2.2.1. Rata rentabilitatii comerciale 27
- 2.2.2. Rata rentabilitatii resurselor consumate 29
- 2.2.3. Rata rentabilitatii economice 30
- 2.2.4. Rata rentabilitatii financiare 34
- 2.3. Ratele de lichiditate şi solvabilitate 35
- 2.3.1. Ratele de lichiditate 35
- 2.3.2. Ratele de solvabilitate 36
- Cap 3: Studiu de caz 38
- 3.1. Analiza ratelor de structură 38
- 3.1.1. Analiza ratelor de structură ale activului 38
- 3.1.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului 41
- 3.2. Analiza ratei rentabilităţii economice 44
- 3.3. Analiza ratei rentabilităţii financiare 46
- 3.4. Analiza lichiditatii si solvabilitatii 47
- 3.4.1. Analiza ratei lichidităţii 47
- 3.4.2. Analiza ratei solvabilităţii 49
- Concluzii 50
- Anexa 52
- Bibliografie 57
Extras din proiect
Cap 1. Analiza economico-financiară.
1.1. Necesitatea analizei economico-financiare.
Prefacerile care au loc afectează toate sectoarele de activitate, de stat şi particulare, modifică gusturile şi cerinţele consumatorilor, accelerează introducerea noului omologat în producţie şi scurtează intervalul dintre apariţia unei descoperiri ştiinţifice sau tehnice şi aplicarea ei în prectică.
În aceste condiţii, apare necesitatea ca orice organism economic să se adapteze, să se transforme, să se schimbe, pentru a putea supravieţui şi funcţiona în mod corespunzător.
Dacă nevoia de adaptare la transformările care au loc este evidentă, tot atât de evident este faptul că aceste modificări trebuiedetectate şi cunoscute. Chiar dacă se întâmplă aşa, nu este de ajuns.cunoaşterea trebuie să fie la timp, creându-se condiţii pentru realizarea optimă a adaptării.
Între momentul când transformarea este cunoscută şi momentul când sistemul economic este pregătit să dacă faţă, este necesar ca schimbările corespunzătoare să fi fost determinate, ca deciziile ce trebuie întreprinse să fi fost stabilite. Toate acestea solicită timp şi informaţii. În acest interval de timp mediul economic nu stă pe loc, este într-o continuă evoluţie. Apar noi transformări, astfel încât atunci când noul sistem este gata să funcţioneze, datele sunt din nou modificate, organismul economic (societate comercială, agent particular, regie autonomă) riscă să fie tot atât de neadaptat şi nepregătit.
În acest amplu proces un rol deosebit revine cunoaşterii atât în momentul elaborării programelor de activitate, cât şi a controlului modului în care aceste programe se derulează.
Cu ajutorul analizei economice se cercetează fenomenele şi procesele economico-sociale, se descoperă structura, se verifică şi stabilesc: relaţii de cauzalitate, factorii care le generează, se descoperă legile formării şi desfăşurării lor, şi pe baza acestora, formulează decizii privind activitatea de viitor.
Prin cunoaşterea post-faptică, curentă si previzională a activităţii agentului economic, a rezultatelor şi rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza economico-financiară contribuie la cunoaşterea continuă a eficenţei utilizării resurselor umane şi materiale.
Prin studierea realităţii, prin prisma cauzelor care determină modificarea ei şi a efectelor acesteia, se pot evedienţia:
– corelaţii dintre structura internă şi externă a fenomenelor şi proceselor economice;
– corelaţii dintre structura cauzală şi structura spaţio-temporală.
Astfel, prin cunoaşterea cauzalităţii acestora se poate pătrunde în esenţa fenomenelor şi proceselor economice.
Cercetarea în timp şi spaţiu a cauzelor şi efectelor din universul economic poate descoperi fenomene cu o anumită stabilitate, frecvenţă, descoperind astfel o serie de legităţi economice, statistice, care sunt utile desfăşurării eficente a activităţilor.
Analiza economico-financiară îşi propune, cu predilecţie, cercetarea relaţiilor cauză-efect. În domeniul economic studiul acestei relaţii este mult mai complex decât în alte domenii. Caracterul complex al analizei cauză-efect rezultă din următoarele :
• acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite;
• efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de acţiuni;
• complexitatea şi intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului, ci şi calitatea lui;
• în realitatea economică asistăm la o îmbinare a însuşirilor esenţiale cu cele neesenţiale, a celor stabile, cu cele întâmplătoare.
De aici rezultă că, analiza economico-financiară este necesară procesului cunoaşterii esenţei fenomenului, descoperirii legităţilor obiective din economie.
Analiza economico-financiară este utilă conducerii agentului economic, pentru că descoperă esenţa fenomenelor şi proceselor economice, cauzele modificării lor şi este în măsură să elaboreze soluţii de prevenire, limitare şi înlăturare a cauzelor ce generează situaţii negative.
Pe lângă pregătirea şi fundamentarea deciziilor conducerii, analiza economică contribuie la fundamentarea programelor de activitate a întreprinderii, la perfecţionarea indicatorilor economico-financiare, armonizarea activităţii economice, controlul şi reglarea ei.
Analiza economico-financiară urmăreşte şi pune la îndemâna conducerii În instrument de cunoaştere şi revizuire periodică a nivelurilor de echilibru în cadrul activităţii, descoperind factorii care o influenţează şi mărimea influenţei lor.
1.2.Tipuri de analiză economico-financiară şi conţinutul
procesului de analiză econimico-financiară.
În spaţiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-şi probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenţa şi adaptare, performanţa economico-financiară. Toate acestea îşi găsesc reflectarea în eficienţa activitaţilor care au la bază determinări cantitativ-calitative ale factorilor producţiei, randamente maxime ale utilizării acestora.
Natura şi importanţa întreprinderii în economiile moderne au constituit obiectul de studiu a numeroaselor lucrări de specialitate. Aproape in toate acestea, accentul nu mai este pus pe semnificaţia sociologică a întreprinderii, ci pe interpretarea socio-economică, sistematică, vizând tehnici declarate operaţionale.
Întreprinderea reprezintă o entitate socio-economică de sine-stătătoare, cu o structură proprie, delimitată in timp si spatiu, astfel încât partenerii săi sunt consideraţi ca făcând parte din interiorul său, iar alţii din exteriorul său. Pentru a fi valabile şi pentru a putea desfăşura o activitate continuă în mediul lor instituţional, întreprinderiile intră în relaţii de intercondiţionare cu factorii existenţi în mediul lor ambiant, fiind susţinute în demersul economic de clienti, furnizori, forţa de muncă, bănci, instituţii guvernamentale şi bugetare, cu intenţia declarată să demonstreze că sunt capabile să desfăsoare o activitate eficentă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul de Rate Utilizat in Analiza Economico-Financiara la Nivelul Intreprinderii.doc