Structura sistemului bugetar în România

Noţiunea de “public” delimitează acest buget de o serie de “bugete private”cu care bugetul public coexistă.

Bugetul public cuprinde toate veniturile si cheltuielile de natură publică ale

ţării.

Componentele bugetului public sunt următoarele:

• Bugetul de stat

• Bugetul asigurărilor sociale de stat

• Bugetul fondurilor special

• Bugetul local

Componentele bugetului public enumerate mai sus sunt autonome, având venituri şi cheltuieli proprii.Ele se elaborează si se aprobă distinct, titularii lor având din punct de vedere administrativ independenţă deplină.

A.Bugetul de stat(Bugetul administratiei centrale de stat).

A1.Consideraţii generale

Bugetul de stat deţine locul cel mai important în cadrul sistemului bugetar din România având un rol major in raport cu celelalte bugete componente.

Este elaborat si administrat de Guvern, fiind aprobat de Parlament, prin legea bugetară anuală, denumită in practica bugetară legea bugetului de stat.

Cuprinde veniturile si cheltuielile de importanţă centrală, aprobate prin legea bugetară anuală pentru finanţarea celor mai importante activităti social-culturale,instructive-educative, de apărare a ţării, asigurare a ordinii publice, înfăptuirea justiţiei, a măsurilor de protecţie socială a populaţiei, functionarea autoritătilor publice, finanţarea programelor de restructurare si reformă, asigurarea serviciilor si obiectivelor de imporanţă naţională etc.

Din fondurile mobilizate la bugetul administratiei centrale de stat se asigură finanţarea funcţionării si întreţinerii:

• Celor două camere ale parlamentului(Camera deputatiilor si Senatul) ca organ supreme al puterii de stat;

• A Presedenţiei si Guvernului, ca organ al puterii executive;

• A Autoritătii Judecătoreşti;

• A Curţii de Conturi;

• A Curţii Constituţionale;

• A Consiliului Legislativ;

• A Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

Având in vedere că bugetele publice locale sunt in marea lor majoritate deficitare, de la bugetul administratiei centrale de stat se asigură echilibrarea lor, repartizandu-se in favoarea acestor bugete sumele necesare, sub forma sumelor defalcate, transferurilor, cotelor adiţionale, subvenţiilor etc.

A2.Consideraţii tehnice

Trebuie să cuprindă două părţi:

Partea I- votată de Parlament:

• Autorizează perceperea impozitelor;

• Cuprinde modificările aduse prin legislaţia fiscală;

• Autorizează recurgerea la împrumuturi;

• Fixează categoriile de cheltuieli;

• Fixează categoriile de împrumuturi;

• Prezintă sintetic categoriile de venituri si plăţi;

• Prezintă soldurile bugetare;

Partea II- precizează repartiţia cheltuielilor fixate in prima parte.

Constituit pe principiul echilibrului tabloul de echilibru va evidentia cele trei component mari ale bugetului de stat.

a)Bugetul general:

Cuprinde majoritatea veniturilor(impozite si taxe, venituri fiscale, venituri nefiscale)

Cuprinde cheltuielile care se referă la creditele acordate diferitelor ministere.

b)Bugetele anexă:

Cuprind veniturile si cheltuielile aferente activitătii publice, constând mai ales din producerea de bunuri si prestarea de servicii contra plată( la diversele instituţii publice).

Aceste bugete sunt in echilibru, in caz de dezechilibru făcându-se reglarea cu bugetul de stat.

c)Conturile speciale de trezorerie- cuprind operaţiuni diferite ale bugetului general, deoarece:

• -au caracter temporar;

• -au caracter special;

• -au caracter aleatoriu;

Documentele anexă - nu au valoare legislativă, ele precizând anumite aspect ale bugetului.

1)Anexele explicative-sunt cele mai importante deoarce sunt necesare unei corecte întelegeri a proiectului de buget.Sunt de trei tipuri:

• Raportul economic si financiar - pune accentul pe legăturile reciproce care există între venituri,cheltuieli si soldul bugetar, pe de-o parte si mediul economic-social pe de altă parte.

• Anexele de detailere - prezintă în detaliu datoriile publice-in sensul de alocări bugetare - către si în interiorul diferitelor ministere.

• Anexele generale - reprezintă căile si mijloacele referitoare la resurselor prevăzute in proiectul legii, raportul fondului si dezvoltare economico-socială etc;

2)Anexele specializate-sunt pregătite de Guvern la cererea Parlamentului;

3)Anexele progamatice înseamnă prezentarea bugetelor unor programe stabilite pe anumite ministere, in vederea evidenţierii costurilor si rezultatelor aferente unor acţiuni strategice de importantă naţională;

4)Anexele de repartiţie - documente elaborate după votarea legii anuale a bugetului de stat, in care sunt repartizate in detaliu, pe fiecare minister, creditele bugetare votate.Servesc la gestionarea cotidiană a finanţelor fiecărui minister si la pregătirea viitorului proiect de buget.